Fructele pamantului

Aşteptări! Ne aduceţi ofilirea… fructe prea coapte! Am muşcat din
carnea voastră numai atunci când setea îmi devenise de nesuportat şi
când nu-i mai puteam îndura arsura. Fructe trecute! Mi-aţi umplut gura
cu o fadoare otravită şi mi-aţi tulburat adânc sufletul. – Fericit cel
care, tânăr încă, a muşcat din carnea voastră tare şi a supt sucul
vostru parfumat de dragoste, fără să mai aştepte… pentru ca apoi,
răcorit, să alerge pe drumul unde ne vom sfârşi tristele noastre zile.
Andre Gide