Evenimente / Știri

#365decarti – Închideţi ochii, luaţi-vă de mână, Chris Bohjalian

Mă aşteptam să citesc un roman distopic cu adolescenţi transformaţi în eroi. Mă aşteptam să citesc o poveste cu tentă filosofică despre aceeaşi lume atât de cunoscută mie ajunsă la marginea autodistrugerii. Albastrul cerului al coperţii acestui roman ne îndeamnă însă la o altfel de meditaţie, la o altfel de spiritualitate. Păşind în lumea lui Chris Bohjalian, am descoperit un altfel de adolescent erou, unul uman, lipsit de latura ficţională.

„Mă refer la pornografia învăţată. Dacă am înţeles ceva în ultimii ani asta e: tot ceea ce ştiu băieţii şi tinerii despre sex au învăţat de pe internet, ceea ce înseamnă că au nişte aşteptări complet nerealiste. Iar fetele de vârsta mea? Câteodată fac tot felul de chestii ciudate pentru că le e teamă să spună nu. Vor să fie de gaşcă. Vor să fie plăcute. Da, pentru o fată care n-are niciun fel de respect de sine, ştiu despre ce vorbesc.”

Un jurnal în paşi de balet, pe „muzica” poetei Emily Dickinson, purtând cicatricile unei alte Emily. O Emily în derivă, o Emily a nimănui ce caută drumul spre casa magică a subconştientului, fiindcă realitatea i-a spulberat acel cămin real, plin de consistenţa unor braţe părinteşti. Se spune că trebuie să pierzi ceva ca să ajungi să-l apreciezi la adevărata valoare. Nu cred că este cazul lui Emily. Nu în totalitate. Emily a fost şi este o adolescentă cu probleme. Pe de o parte, putem spune că problemele ei s-au născut din neglijenţa părinţilor. Pe de altă parte putem privi obiectiv şi putem accepta că şi vârsta are un anumit grad de pericol ce capătă acţiune când eşti adolescent. Şi dacă a fost o adolescentă cu probleme, de ce încă mai este, de ce nu s-a schimbat nimic, ne vom întreba? Fiindcă lucrurile au luat-o razna. Ştiţi… razna ca într-o explozie a unei centrale nucleare.

Emily este fiica lui Bill şi a Mirei Shepard, ingineri la centrala nucleară de la Capul Abenaki. În dimineaţa când toată viaţa lui Emily este dată peste cap, cei doi îşi pierd viaţa în explozia centralei. Nori radioactivi se ridică în atmosferă, mulţimea intră în panică, vinovatul este repede găsit: Bill Shepard. Antecedentele lui cu băutura nu-l ajută prea mult în procesul de disculpare, pierzându-şi viaţa în explozie făcându-l un şi mai bun ţap ispăşitor. Dar cum rămâne cu Emily?

Închideţi ochii, luaţi-vă de mână este un jurnal al suferinţei, degradării, deznădejdei şi a încercării de a da o ultimă şansă vieţii. Este un dans al prezentului cu trecutul pe boantele însângerate ale unui viitor indescifrabil. Chris Bohjalian ne aruncă în vâltoarea unei vieţi distruse ce încearcă să-şi încălzească trupul muritor cu o ultimă scânteie a sufletului.

Recenzie realizată de Diana Daniela Macovei – https://readingforsouls.wordpress.com/

 

Imprimă acest articol   Imprimă acest articol

Alte Evenimente / Știri de la RAO

vineri,
29 mai, 2020

#365decarti – Cântecul lebedei mecanice

Una dintre cele mai recente apariții ale Editurii RAO, romanul Cântecul lebedei mecanice, al reputatului regizor Petrika Ionesco, a fost ales să reprezinte România la prestigiosul eveniment literar european anual Noaptea literaturii, care are loc pe data de 30 mai, la Paris.  

marți,
31 martie, 2020

#365decarti –„Black Beauty”, Anna Sewell

„Black Beauty este una dintre istoriile care marchează cu succes copilăria fiecărui cititor. Trecută în mai toate listele de must read, cartea dezvăluie destinul unui armăsar negru, de toată frumusețea. Naratoarea, Anna Sewell, care, apropo, a trecut în neființă la cinci luni după apariția romanului, devine o portavoce a animalului aproape totemic și ne oferă […]

luni,
30 martie, 2020

#365decarti –Nebunie în familie, William Saroyan

O vreme l-am confundat pe William Saroyan cu William Styron. Apoi am văzut The Banishment, filmul lui Andrei Zvyagintsev, ecranizarea uneia din cărţile lui şi mi-am zis că e timpul să fac ceva în acest sens. Aşa că am intrat în librărie, am luat una din cărţile lui de pe raft şi am citit primele […]

Citește toate articolele