Cu numai doua carti " Cîmpia în flacari (1953) si Pedro Páramo (1955) " mexicanul Juan Rulfo s-a impus ca unul dintre marii povestitori ai lumii. Carlos Fuentes spunea despre Cîmpia în flacari ca "închide cu o cheie de aur tematica revolutiei mexicane". Povestirile din acest volum prezinta o lume rurala violenta si lipsita de orice speranta; aici, concretetea fenomenului social dobîndeste un caracter figurat, aproape simbolic. Laconice, cu o structura închisa, lucrate cu precizia unui poem, ele amintesc de primele povestiri ale lui Joyce sau de opera lui Faulkner si sînt dovada vie a unui magistral simt al limbii spaniole, cu ritmuri si rezonante dintre cele mai subtile.
Rebecca este o poveste despre două femei, un bărbat şi o casă. Douăafemei: Rebecca, prima soţie dispărută pe mare, rebelă şi misterioasă, şidoamna de Winter, actuala soţie, supusă şi naivă. Un bărbat, Maxim deWinter, pe care trecutul nu-l lasă să-şi refacă viaţa. Şi o casă,castelul Manderley, a cărui existenţă se întrepătrunde cu destinulpersonajelor. O poveste […]
AMERICA – UNUL DINTRE MARILE ROMANE, PUBLICATE POSTUM, ALE CELEBRULUI SCRIITOR VIZIONAR, AL CARUI MANUSCRIS (1914) NU ARE VREUN TITLU, DAR PE CARE KAFKA L-A NUMIT “ROMANUL MEU AMERICAN” – INAUGUREAZA TRILOGIA SINGURATATII, CARE VA FI COMPLETATA DE ROMANELE “PROCESUL” SI “CASTELUL”. IN REALITATE, KAFKA NU A VIZITAT NICIODATA AMERICA. DE ACEEA, EL CREEAZA UN […]
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptitudinile ce vizau[…] plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
Un succes uriaş şi o carte pe care o citeşti pe nerăsuflate încă de laprimele rânduri. Un roman gotic plin de intrigi care amintesc de operelecelebre, cum ar fi Jane Eyre şi La răscruce de vânturi. Roman deacţiune, dar şi de dragoste, cu o atmosferă adesea sumbră şi străbătutde suspans (nu întâmplător, romanul a fost […]
OAMENI PRECUM KNULP “NU SINT, CE-I DREPT, FOLOSITORI; IN SCHIMB, SINT MULT MAI PUTIN DAUNATORI DECIT MAJORITATEA CELOR FOLOSITORI. ATUNCI CIND UN ASTFEL DE KNULP, INZESTRAT CU SUFLET SI TALENT, NU-SI AFLA LOCUL IN LUME, LUMEA E SI EA LA FEL DE VINOVATA CA INSUSI KNULP”.HERMANN HESSE”DE NEUITAT RAMINE IMPRESIA DE-A DREPTUL ELECTRIZANTA PE CARE […]
IUBESC ACEASTA POVESTE, EMOTIONANTA SI LACATUITA CU MESTESUG, PENTRU OMENESCUL CE RAZBTE DIN FIECARE PAGINA A EI. GASESC IN EA SIMTAMINTE PE CARE LE-AM TRAIT EU INSUMI IN VREMEA COPILARIEI SI PE CARE LE-AM PIERDUT SI APOI MAI SINT CELE DOUA SCENE DE DRAGOSTE: ELEAU DEVENIT DE-ACUM INTIMPLARI DIN PROPRIA MEA VIATA STEFAN ZWEIG
Un omagiu adus scriitoarei de Leonard Woolf, având la bază jurnalulpăstrat de autoare timp de 27 de ani. Note referitoare la propriascriitură, simple exerciţii literare, relatări legate de persoane sauepisoade din viaţa care i-au influenţat opera, comentarii pe margineaunor opere literare – Iată câteva elemente care întregesc portretul uneifiguri emblematice în peisajul literaturii universale.
Deşi este romanul unei familii – Pargiter – cartea nu abundă înevenimente senzaţionale, ci este, aşa cum ne-a obişnuit Virginia Woolf,o atentă şi sensibilă disecare a unor universuri interioare. Gândurileşi simtămintele personajelor evoluează pe un ax temporal marcat întitlurile capitolelor. Veţi întâlni, de asemenea, o descriere minuţioasăşi totodată tandră a Londrei, acest oraş mitic, la […]
Nu te mai naşti femeie, ci devii. Nu există nici un destin biologic,psihic, economic care să definească înfăţişarea ce-o dobândeşte în sânulsocietăţii femela omenească; ansamblul civilizaţiei elaborează acestprodus intermediar între mascul şi castrat, definit ca fiind feminin.Fără îndoială că dacă menţii o castă în stare de inferioritate, earămâne inferioară: Libertatea însă poate rupe cercul aceesta; […]
Ultimul roman scris de Virginia Woolf înainte de a-şi pune capătzilelor. O naraţiune simplă, cu profunde implicaţii filozofice. O trupăde actori amenajează o scenă pentru piesa lor de teatru. Protagoniştiitrebuie să-şi schimbe întruna costumele pentru a sugera succesiuneaepocilor. Dar, cum nu există decât prezentul, istoria este negată. Decipiesa nu există, scena e goală, actorii sunt […]
După ce oaspeţii pleacă şi copiii se culcă, eroina principală, Carmen,rămăne singură să-l privegheze pe soţul ei mort, un fost profesor deliceu cu vederi de stănga. Răsfoind Biblia răposatului, Carmen, o femeiepuţin educată, trecută de patruzeci de ani, citeşte fragmentelesubliniate de acesta, lucru care o face să mediteze asupra celor maibine de douăzeci de ani […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
Doamna in rosu pe fundal cenusiu, fascinant roman despre dragoste,singuratate si moarte, dar si despre universul zbuciumat al creatoruluide arta, are ca protagonisti un cunoscut pictor madrilen si pe sotiaacestuia, fiinta de exceptie, daruita cu neobisnuita frumusete, fizicasi sufleteasca, si cu noblete spirituala si farmec cuceritor, personajinspirat lui Delibes de propria sotie, careiaii aduce astfel […]
Viaţa în micul târg de provincie Torrelles, aflat aproape de Barcelona,nu e deloc uşoară pentru tânărul medic veterinar care a venit aicisă-şi pună cunoştinţele înslujba oamenilor simpli de la ţară.Reci şi suspicioşi, localnicii îl privesc cu neîncredere şi doarsprijinul văduvei Colomer îi va deschide porţilesocietăţii burgheze, ca şi pe ale staulelor şi ale coteţelor de […]
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi “fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]