Cine deschide astazi cartea de eseuri a Virginiei Woolf, cu intentia de a se initia in arta lecturii, are din prima clipa senzatia patrunderii intr-un spatiu privilegiat. E invitat sa se dezbrace de prejudecatile si de servitutile exercitiului academic, pentru a se aventura intr-o fascinanta experienta a libertatii de cuget. Tinta unui asemenea demers, dupa cum vom vedea, este, pe de o parte sa ne insufle increderea in propriul discernamant si curajul propriilor opinii si optiuni, iar, pe de alta parte, sa ne trezeasca din latenta puterile creatoare.
ULTIMUL ROMAN SCRIS DE VIRGINIA WOOLF INAINTE DE A-SI PUNE CAPAT ZILELOR. O NARATIUNE SIMPLA, CU PROFUNDE IMPLICATII FILOZOFICE. O TRUPA DE ACTORI AMENAJEAZA O SCENA PENTRU PIESA LOR DE TEATRU. PROTAGONISTII TREBUIE SA-SI SCHIMBE INTRUNA COSTUMELEPENTRU A SUGERA SUCCESIUNEA EPOCILOR. DAR, CUM NU EXISTA DECIT PREZENTUL, ISTORIA ESTE NEGATA. DECI PIESA NU EXISTA, SCENA […]
AMERICA – UNUL DINTRE MARILE ROMANE, PUBLICATE POSTUM, ALE CELEBRULUI SCRIITOR VIZIONAR, AL CARUI MANUSCRIS (1914) NU ARE VREUN TITLU, DAR PE CARE KAFKA L-A NUMIT “ROMANUL MEU AMERICAN” – INAUGUREAZA TRILOGIA SINGURATATII, CARE VA FI COMPLETATA DE ROMANELE “PROCESUL” SI “CASTELUL”. IN REALITATE, KAFKA NU A VIZITAT NICIODATA AMERICA. DE ACEEA, EL CREEAZA UN […]
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
PROCESUL LUI KAFKA ESTE DEJA UNUL DINTRE TEXTELE CLASICE ALE LITERATURII ABSURDULUI. UNIVERSUL IN CARE JOSEF K. TRAIESTE ESTE UNUL AL LIBERTATILOR LIMITATE, AL AGRESIUNILOR VAGI, ABIA PERCEPUTE, DAR GENERATOARE DE ANXIETATE SI PSIHOZA. PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE UN POTENTIAL ALTER EGO AL FIECARUIA DINTRE NOI.
În ziua arestarii sale,K.deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seintâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii.Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodata, conform unor legi despre care nimeni nu ştienimic, el […]
Daca in arta lecturii, am reunit eseurile-manifest ale Virginiei Woolfprivind principiile modernismului, in Portrete in oglinda, am regrupat oserie de texte semnificative pentru modul in care scriitoarea isiilustreaza crezul poetic în cuprinsul portretului literar.Pornind de lateoria viziunii fragmentare, alimentata de descoperirea realitatiiinterioare, de relativitatea perceptiei subiective si de constiintafragilitatii efemere, autoarea ne invita sa privim […]
CEL CARE CUNOASTE INFINITELE SCRUPULE CE-L TORTURAU PE KAFKA IN PREAJMA PUBLICARII VREUNEI LUCRARI PROPRII VA STI SA APRECIEZE LA JUSTA VALOARE ACEST VOLUM CARE CUPRINDE NUMAI TEXTE CARE POARTA GIRUL AUTORULUI. CITITORUL VA INTILNI AICI POVESTIRI ATIT DE FAIMOASECA METAMORFOZA SAU COLONIA PENITENCIARA, DAR SI TEXTE CARE APAR PRIMA DATA IN LIMBA ROMANA.
DESI ESTE ROMANUL UNEI FAMILII – PARGITER – CARTEA NU ABUNDA IN EVENIMENTE SENZATIONALE, CI ESTE, ASA CUM NE-A OBISNUIT VIRGINIA WOOLF, O ATENTA SI SENSIBILA DISECARE A UNOU UNIVERSURI INTERIOARE. GINDURILE SI SIMTAMINTELE PERSONAJELOR EVOLUEAZA PE UN AX TEMPORALMARCAT IN TITLURILE CAPITOLELOR. VETI INTILNI, DE ASEMENEA, O DESCRIERE MINUTIOASA SI TOTODATA TANDRA A LONDREI, […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
Scrise si publicate la interval de mai multi ani – 1910, 1914 respectiv1920 – cele trei proze reunite in acest volum au un element comun: desiin moduri diferite, ele abordeaza problematica artistului. Gertrud estepovestea a doi prieteni muzicieni, complet deosebiti prin fire sidestin, uniti si despartiti prin dragostea lor pentru aceleasi femei;Rosshalde, povestea unei casnicii […]
Încarc...