OPERA MAJORA A CREATIEI BALZACIENE, ILUZII PIERDUTE A LUAT NASTERE PRIN INSUMAREA A TREI ROMANE CARE, LA VREMEA LOR AU VAZUT LUMINA TIPARULUI SEPARAT: CEI DOI POETI, UN GENIU DE PROVINCIE LA PARIS SI SUFERINTELE INVENTATORULUI. PROCEDEUL RELUARII PERSONAJELOR DE L A O OPERA LA ALTA CONFERA ANSAMBLULUI COERENTA LOGICA SI UNITATE ORGANICA. AVENTURILE TRAITE DE LUCIEN CHARDON LA ANGOULEME SI PARIS SE CONSTITUIE INTR-O VASTA FRESCA A SOCIETATII FRANCEZE IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-LEA.
Că există oameni care prin natura lor sunt înrudiţi, că această înrudirepoate duce la dragoste, la luptă şi nenorociri dacă eroarea sau situaţiireale se împotrivesc sentimentului, asta-i tema majorităţii romanelorS..T. Astfel de cărţi vor fi scrise şi gustate întotdeauna.Cititorul avăzut situaţii asemănătoare şi le-a trăit, sufletul său vibreaza S..T.Aceeaşi temă o regăsim şi în afinitaţi […]
Despre ce ar trebui să vorbească scriitorii? Pentru Henryk Sienkiewiczrăspunsul era simplu: despre trecutul istoric, deoarece atunci “s-auconsumat evenimentele măreţe, la care au participat personalităţiputernice. În trecut ai pentru ce să te entuziasmezi, căci existăcaractere, crime şi sacrificii impresionante.[…] Şi nu-i mai bine oareca, în loc să descrii starea de spirit şi oamenii de azi, […]
Scrisă într-o manieră de-a dreptul tandră pentru cititorul contemporan,cartea lui Jane Austen nu poate fi acuzată, totuşi, de lipsa prizei larealitate. Lumea care ne este descrisă face parte din moştenireanoastră. Într-o plasă migăloasă de interese, reputaţie a familiei,galanterie şi morală socială iau naştere pasiuni mistuitoare, cu nimicmai prejos decât poveştile de dragoste de astăzi.Dacă nu […]
CINE L-A CITIT PE TOLSTOI NU POATE SA NU ADMITA CA OBTINE LA INCHIDEREA CARTILOR SALE UN CONSPECT CRITIC ASUPRA LUMII ZUGRAVITE. ASEMENEA UNORA DINTRE PERSONAJELE SALE, ARISTOCRATUL LEV NIKOLAEVICI TOLSTOI S-A IMBRACAT BUCUROS IN STRAIE DE MUJIC, DAR, IN CIUDA CIZMELOR SALE, TEATRAL GROSOLANE, BATRINUL SCRIITOR APARE DEGHIZAT SI DE UN RAFINAMENT BATATOR LA […]
UNUL DINTRE CELE MAI FASCINANTE, COMPLEXE SI ARBORESCENTE ROMANE BALZACIENE, DATIND DIN 1844. CONSTRUIT DIN PATRU PARTI: CUM IUBESC COCOTELE; CIT II COSTA AMORUL PE BATRINI; UNDE DUC CAILE GRESITE SI ULTIMA INCARNARE A LUI VAUTRIN, MATERIALUL VAST, DENS SI ATIT DE DIVERS AL ROMANULUI II PRILEJUIESTE LUI BALZAC INCURSIUNI IN LUMEA DECLASATILOR, A OCNASILOR, […]
ESTE CARTEA UNUI SINGUR PERSONAJ: ANALIZAT, DISECAT, DESCOMPUS SI RECOMPUS PRIN RAPORTARE LA ALTE PERSONAJE, TOTUL REZUMAT INTR-UN CUVINT – OBLOMOVISM. ROMANUL E CONSTRUIT CU O TEHNICA IMPECABILA, SPECIFICA MARII LITERATURI RUSE, CONTURIND ATMOSFERA FASCINANTA A APUSULUI UNEI LUMI. DESCRIERI AMPLE, DIALOGURI PRECISE, MONOLOGURI SEMNIFICATIVE – ESTE DESFASURATA INTREAGA ARTILERIE GREA A PROZEIPENTRU A ILUSTRA […]
CEA MAI CUNOSCUTA SI MAI APRECIATA OPERA A LUI JANE AUSTEN VA INTRODUCE IN LUMEA DE LA CUMPANA VEACURILOR XVIII SI XIX. OBSERVATIA FINA SI UMORUL AUTOAREI OFERA CITITORULUI DELICIOASE MOMENTE DE LECTURA, SURPRINZIND MODUL DE VIATA BRITANIC LA UN ANUMIT NIVEL SOCIAL. NU LIPSESTE NICI POVESTEA DE DRAGOSTE CU PERIPETIILE EI.
Este opera întregii mele vieţi, de vreme ce prima idee mi-a venit în1845, la Genova, în faţa tabloului lui Breughel, iar de atunci n-amîncetat să mă gândesc şi să citesc tot felul de cărţi legate de ea.Un strălucit exemplu de poem în proză, un melanj perfect între poeziamodernă şi viziunea medievală asupra literaturii, Ispitirea SfântuluiAnton […]
TESS PERSONIFICA CELE MAI FRUMOASE SI MAI DE DORIT CALITATI ALE UNEI FEMEI: TANDRETE, CURAJ, PREOCUPARE SI GRIJA PENTRU CEILALTI, VOINTA SI PUTERE DE A SE SACRIFICA PENTRU PERSOANA IUBITA. DRAGOSTEA LUI HARDY PENTRU TESS NE FACE SI PE NOI S-O INTELEGEM SI S-O IUBIM. PLINGEM PENTRU TESS, PENTRU NOI INSINE, PENTRU UMANITATE. OARE NU […]
Timp de aproape un mileniu, însemnările de căpătâi ale doamnei SeiShonagon au fost una dintre operele cele mai citite şi mai intenscomentate din literatura japoneza. Cartea e scrisă către sfârşitulsecolului al X-lea, într-o perioadă în care literatura japoneză începusesă se cristalizeze în forme proprii, să-şi definească identitatea dupăsecole întregi de imitaţie a formelor chineze. În […]