În mod cert, interesele pentru controlul resurselor de energie sunt la fel de omniprezente cum este şi terorismul. Chiar să fie adevărate teoriile conspiraţiilor cu privire la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001? Să fie oare Statul Islamic un nou produs al SUA? O astfel de întrebare se impune cu atât mai mult cu cât Al Baghdadi a fost prizonier în Guantanamo, între 2004 şi 2009. A fost Al Baghdadi recrutat de CIA şi Mossad pentru a construi o armată capabilă să-l rastoarne pe preşedintele sirian Bashar al Assad? De ce îşi doresc americanii controlul în Siria? Să fie oare adevărat că atunci când nu există terorism, posibile forţe interesate îl fac să apară? Osama bin Laden nu mai există, dar organizaţia Al - Qaida a supravieţuit. Să fie întâmplător acest lucru? Cine îşi doreşte pacea cu adevărat? În condiţiile în care Isalmul este joncţiunea dintre Dumnezeu ca atare şi om, cum a fost posibilă promovarea sintagmei "terorism islamic"?!
“Proiectul de faţă este o platformă de dialog. În România se discutămult, dar se dialoghează puţin. Cuvântul discuţie duce cu gândul lacuţit, folosit pentru a diseca şi anula argumentele interlocutorilor, şinu pentru a le asculta şi înţelege.Punctele de vedere diverse exprimate în cadrul acestei platforme pot săînlesnească comunicarea şi pot contribui la refacerea încrederii însânul […]
Larry Watts oferă publicului român o nouă lucrare în care analizeazăevenimentele și acţiunile care au conturat politica României în anii deconfruntare dintre Est și Vest. Aici, autorul examinează demersurileRomâniei de după moartea lui Stalin în vederea ieșirii de sub controlulsovietic, detaliază rolul pe care l-a jucat Criza Rachetelor din Cuba îna determina România să-și schimbe […]
Cartea de faţă urmăreşte viaţa lui Thomas Woodrow Wilson, al 28-leapreşedinte al Statelor Unite, din tinereţea de fiu al unui pastorprotestant, mergând de la o parohie la alta, la adolescenţa la Princetonşi anii în care s-a format ca intelectual şi om politic, studiile şicariera în drept, demersurile publicistice, rectoratul la Princeton şiscurta dar importanta sa […]
Avem în faţă o extraordinară carte de investigaţie, în care cititorulromân îl va întâlni pe patriotul Ion Costaş, părintele fondator alpoliţiei şi armatei moldoveneşti, care îşi pune talentul de povestitoravizat în slujba recuperării istoriei nefalsificate a naşterii şidevenirii Republicii Moldova. Cartea abundă în detalii, cele mai multeabsolut inedite, despre ce s-a întâmplat în Basarabia după […]
Enciclopedia de diplomaţie este prima de acest fel publicată în Româniadupă 1989. Nu este scrisă de diplomaţi şi nici nu este un manual dediplomaţie. Este un volum scris de cercetători specializaţi în ştiinţepolitice şi relaţii internaţionale, de unde şi reţeta care a fostconsiderată optimă: concepte diplomatice sau cu relevanţă diplomatică,tratate relativ amplu, alături de intrări […]
“Aliaţi incompatibili” explică de ce teoria relaţiilor internaţionale aeşuat în explicarea comportamentului României în alianţă pe timp derăzboi şi cum a reuşit să reziste cererilor colosului german pentru ocontribuţie nelimitată la efortul de război al Axei. Comparând obiectivele politico-militare, strategiile de negocieri şiprestaţia mareşalului Ion Antonescu cu cele ale amiralului Miklós Horthyşi ale mareşalului Finlandei […]
„Radu Călin Cristea este unul dintre cei mai buni jurnalişti dinRomânia. El radiografiază realitatea cu acurateţea unui scaner foarteperformant, cîntăreşte faptele cu precizia unei balanţe deosebit define, slujindu-şi auditoriul cu modestie şi cu o impecabilăobiectivitate. Într-o ţară în care presa se numără printre cele maicorupte, arogante şi iresponsabile segmente ale societăţii, Radu CălinCristea nu este […]
În Ordinea mondială, Henry Kissinger meditează asupra armonieiinternaţionale, dar şi asupra conflictelor care macină de ani buniplaneta. Bazându-se pe propria experienţă (kissinger este unul dintrecei mai respectaţi diplomaţi din lume), autorul analizează meticulosmarea provocare a secolului XXI: cum să construim ordinea mondială,într-o epocă în care abundă perspectivele istorice divergente,conflictele violente, extremismul ideologic, iar tehnologia cunoaşte […]
Deşi România era bine-cunoscută pentru politica sa neconformistă dincadrul Blocului Sovietic, doar câţiva observatori din afară şi-au datseama de gradul de animozitate pe care aceasta îl stârnea în cadrul URSSşi al altor aliaţi din cadrul Pactului de la Varşovia sau de cauzelepunctuale ale acestei animozităţi. În anii 1980, mulţi analiştioccidentali începuseră să pună la îndoială […]