Autorii şi-au propus să adune într-un singur volum informaţii relevante despre viaţa şi cariera militară a celor care în armata noastră au deţinut cel mai înalt grad, care s-a acordat şi se acordă şi astăzi numai pentru activitate pe timp de război. Luminile şi umbrele acestor personalităţi politice şi militare care, în perioade diferite, şi-au unit destinul cu cel al instituţiei militare subliniază de fapt cât de importantă este în istoria naţiunii române instituţia care i-a asigurat perenitatea şi căreia îi dedicăm această carte: Armata Română. General-locotenent prof. univ. Teodor Frunzeti
"Demnitatea, rangul şi gradul militar de mareşal sunt o realitate a istoriei universale şi naţionale, cu o vechime de aproape un mileniu, cu aspecte comune şi specifice, apărute din necesitatea de a diferenţia oamenii aflaţi în funcţii de răspundere, de a-i aduce în atenţia opiniei publice şi de a-i evidenţia prin însemnele atribuite." (citat din carte)
"Jurământul meu, ca şi jurământul ostaşilor noştri, ne leagă pe viaţă. În tot cursul istoriei noastre, Coroana şi Armata au stat alături pentru a câştiga României lucrurile care nu i se pot lua: independenţa, suveranitatea şi demnitatea. Istoria Mareşalilor României, dintre care doi sunt înaintaşii mei, este istoria celor care au pus fiinţa naţiunii mai presus de sine." Regele Mihai
„Abia după ce m-am așternut să scriu cartea aceasta, am descoperit că,fără să vreau, obsesia literaturii realist-socialiste, unde pivotul eeroul tipic, e îndeplinită aici, cum veţi vedea, cu vârf și îndesat:antecedentele profesionale meseriei de realizator, prezenţa sau absenţascrupulelor în transformarea numelui în renume, nevroza − ca boalăprofesională a teleastului −, avatarurile cenzurii și ale autocenzuriietc., […]
“Jurnalul banalităţii” este o carte cu elemente autobiografice caresurprinde momente din viaţa autorului ca avocat, unde sala paşilorpierduţi devine o Sală a Justiţiei cu vibraţie, soţ, tată şi bunic, darşi pagini din copilărie, aspecte din lumea politică sau din cotidianulde zi cu zi din România. Inserate între aceste tablouri, maximele dinînţelepciunea chineză îi oferă autorului […]
Leon Leyson avea numai 10 ani când naziştii au invadat Polonia, iarfamilia lui a fost forţată să se mute într-un ghetou din Cracovia. Cu unnoroc incredibil, perseverenţă şi curaj, Leyson reuşeşte săsupravieţuiască sadismului naziştilor. În final, generozitatea şiiscusinţa unui ofiţer german numit Oskar Schindler au fost cele care i-au salvat viaţa lui Leon și pe […]
Deşi fusesem prevenit, se vedea bine că nu eram pregătit să fac faţăsurprizei; am rămas o clipă fără respiraţie, ca un boxer lovit în plinplex solar, simţind că timpul se opreşte în loc. Nu trecuse foarte multde când mai trăisem aceeaşi senzaţie… Totuşi pe el, adică ce mairămăsese din falnicul monarh atât de atent cu […]
Această biografie premiată explorează experiențele de război aleluiJ.R.R. Tolkien șiimpactul acestora asupra vieții sale și a scrieriiromanelor Hobbitul șiStăpânul inelelor.„Să fii prins în plină tinerețede anul 1914 nu a fost o experiență maipuțin traumatizantădecât cea din1939… până în 1918, mai toți prietenii mei apropiațierau morți.”Carteadezvăluie groaza și momentele de eroism trăite de Tolkien caofițer înbătălia […]
Soarta noastră, a “ţaranilor ciocoiţi” este întocmai ca a tainicilorcreştini primitivi, trăitori în mijlocul păgânătăţii (care nu era rea înîntregimea ei). Noi suntem priviţi de sus în lumea unde ne-a adussoarta, iar în lumea de unde ne tragem şi unde ni-i inima suntem priviţiori cu pizmă, ori cu batjocuri…Si cu toate acestea, noi avem o […]
Audrey Hepburn a făcut parte din Rezistența olandeză. Alucrat ca asistent medical în timpul bătălieide la Arnhem, când a avut loc execuția brutalăa unchiului ei și a trecut prin calvarulfoametei din timpul iernii lui 1944. Carteaprezintă amintirile ei,interviuri cu oamenicare au cunoscut-o în război, jurnale derăzboi și cercetări în arhivele olandeze secretizate,din care vom descoperi […]
„Pipăi ultima filă din manuscrisul cărții Am fostcândva procuror. O corectez cu grijă, dar și cu un soide tristețe. Îmi este tare greu să mă despart de ea,după un an și jumătate în care, zi de zi, ne-amînsoțit ca doi îndrăgostiți inseparabili unul de altul.Fără să mă gândesc prea mult, mi s-a năzărit să-miașez pe […]