Merită să ne aplecăm spre studiile prospective, scenariile și
predicțiile în Relațiile Internaționale și spre studiile de securitate?
Cel de-al treilea volum al tetralogiei Reconfigurarea securităţii şi a
Relaţiilor Internaţionale în Secolul 21 abordează tema
responsabilităților administrației, sub orice formă și la toate
nivelurile, pentru gestionarea crizelor și a conflictelor aflate în
prim-planul așteptărilor publice.
Cunoașterea, în această epocă, nu poate să existe fără abordarea
profesionistă a studiilor prospective. Lumea de mâine reclamă o
abordare în care contează tot mai mult detaliile și nuanțele. Fără
radicalism, conservatorism vetust și inflexibilitate, fără extreme, cu
acțiuni reale și raționale și nu cu acțiuni aparente și de imagine, de
tipul schimbare de dragul schimbării sau progresism de dragul
pretinsului progres.
Thinking the unthinkable – Gândește ce nu ai putea gândi – este,
aparent, mai degrabă un îndemn filosofic decât un termen sau un concept
cu relevanță practică. De ce nu ne gândim la anumite teme? Din
multiple motive: limite morale, comportamentale și de bun simț care
ne spun că așa nu se face. Am intrat, însă, într-o epocă în care
democrația a coborât în populism, leadership ieșit din limitele
comportamentului, poltronism, lipsă de educație, de politețe, de
diplomație.