"Odinioară eram om. Aşa mi s-a spus. Eu unul nu-mi amintesc, dar cei
care mă cunoşteau când eram mic spun că mergeam pe două picioare ca un
om".
Toată lumea cunoaşte numele Khaufpur, India, şi dezastrul chimic care a
avut loc acolo în 1984. Cazul împotriva Kampaniei a durat ani fără
sfârşit. Erau acuzaţi că provocaseră moartea a mii de oameni în noaptea
aceea, în plus fugiseră din Khaufpur fără să-şi cureţe fabrica,
otrăvurile pe care le-au lăsat în urmă şi-au făcut drum până în fântâni,
otrăvind totul în jur.
Încă de când îşi poate aduce aminte, Animal merge în patru picioare, de
aici îi vine şi numele, cu spatele răsucit, în urma catastrofei. A fost
găsit pe un prag, un copil de câteva zile, învelit într-un şal. Al cui
era? Nu ştia nimeni. Mama, tata, vecinii lui, trebuie să fi murit toţi,
căci nici un suflet n-a venit să îl caute. Tuşea, făcea spume la gură şi
era aproape orb. A fost dus la spital. Era hindus sau musulman? Ce mai
conta? N-avea şanse de supravieţuire. Când totuşi n-a murit, l-au
circumcis, dacă era musulman era necesar, dacă era hindus ce mai conta?
După aceea l-au dat călugăriţelor. A crescut la orfelinat. Când Elli
Barber, un tânăr doctor american, a ajuns în India pentru a deschide o
clinică gratuită pentru oamenii suferinzi, Animal e prins în vâltoarea
intrigilor, manevrelor de tot felul pe care reprezentanţii fabricii le
făceau pentru a manipula evenimentele în favoarea lor.