”Amintiri de la curtea cu juri” este o culegere de însemnări din timpul celor aproape două săptămâni pe care André Gide le-a petrecut ca jurat la Rouen. Fin observator, scriitorul a zugrăvit portretul unui sistem juridic bolnav, cu judecători şi juraţi incompetenţi, anchete făcute de mântuială, interogatorii care nu duc nicăieri, un sistem în care cei sărmani şi fără apărare sunt declaraţi vinovaţi, înainte de a le fi cercetate cu atenţie faptele. Sechestrata din Poitiers, o cronică judiciară inspirată de un caz real, spunea povestea sărmanei Mélanie Bastian, care a trăit sechestrată într-o încăpere vrednică de plâns, timp de douăzeci şi patru de ani. Închisă într-o cămăruţă printre excremente şi resturi alimentare, iniţial din proprie iniţiativă, apoi reţinută cu forţa de propria mamă, femeia a fost eliberată de poliţie în urma denunţului făcut de un prieten de familie.
Această serie de cronici este rezultatul călătoriei făcute de GabrielGarcía Márquez în 1957, timp de mai multe luni, dincolo de Cortina deFier, în ţările socialiste din Europa: Germania de Est, Polonia,Cehoslovacia, Ucraina, URSS şi Ungaria, în calitate de corespondent alziarului El Espectador. Scriitorul este însoţit de un ziarist italian,Franco, şi de o paginatoare din Fraţa, […]
Acest volum de memorii vine să consfinţească faptul că aproape tot ce seştie despre Gabriel García Márquez provine din interviurile şi din operasa şi să aducă mărturii emoţionante despre „viaţa secretă” a autoruluicăci, aşa cum acesta se destăinuie, „omul are trei vieţi: viaţa publică,viaţa particulară şi viaţa secretă, cea pe care o povestim cel maiadesea […]
În ziua arestării sale, K. deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seîntâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii. Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodată, conform unor legi despre care nimeni […]
Romanul pătrunde în intimitatea Clarissei Dalloway, o londoneză dinînalta societate, pentru care pregătirile de o serată constituiepretextul de a medita asupra relaţiei cu soţul ei, a celei cu iubituldin tinereţe, dar şi asupra atracţiei pentru o bună prietenă.
Scrise şi publicate la interval de mai mulţi ani – 1910, 1914,respectiv, 1920 – cele trei proze reunite în acest volum au un elementcomun: deşi în moduri diferite, ele abordează problematica artistului.Gertrud este povestea a doi prieteni muzicieni, complet deosebiţi prinfire şi destin, uniţi şi despărţiţi prin dragostea lor pentru aceleaşifemei; Rosshalde este povestea unei […]
Roman sau poem în proză? Greu de spus. În Fructele pământului, urmate deNoile fructe, pe care le găsiți reunite în același volum, Gide propune ostructură hibridă din care fac parte forme poetice astăzi căzute îndesuet (balada sau rondoul), fragmente de jurnal intim, note decălătorie. Din toate însă răzbate patima cu care Gide iubește viața,natura, libertatea. […]
Romanul o are în centru pe Edna Pontellier, soţie şi mama, dar înaintede toate o femeie cu un spirit liber, neîmblânzit, care nu se regăseştedefel în modul de viaţă victorian, atât de plin de constrângeri şiinterdicţii. Rebelă până în măduva oaselor, ea nu pricepe în ruptulcapului de ce întreaga existenţă a femeilor trebuie să graviteze […]
Încarc...