"Împuşcăturile vânătorului" redă povestea unui bătrân care nu mai are mult de trăit, Carlos, ale cărui însemnări susţin drama acestui microroman de atmosferă. Bântuit de amintiri în casa lui enormă din Madrid, în care nu a dorit să trăiască niciodată, bătrânul încearcă să îşi regăsească trecutul din fragmente de amintiri, într-un prezent care îl apasă: începuturile sale modeste, ascensiunea economică şi socială din Madridul postbelic, iubirile şi prietenii. Dar drumul aparent lin ce promite găsirea fericirii se dovedeşte presărat cu primejdii şi cu trădări, care acum îi invadează existenţa solitară. Tema morală a romanului se opreşte asupra anilor '40-'50, când "inocenţa" unei generaţii s-a clădit pe temelia şubredă a corupţiei şi a degradării.
După ce oaspeţii pleacă şi copiii se culcă, eroina principală, Carmen,rămăne singură să-l privegheze pe soţul ei mort, un fost profesor deliceu cu vederi de stănga. Răsfoind Biblia răposatului, Carmen, o femeiepuţin educată, trecută de patruzeci de ani, citeşte fragmentelesubliniate de acesta, lucru care o face să mediteze asupra celor maibine de douăzeci de ani […]
Un omagiu adus scriitoarei de Leonard Woolf, având la bază jurnalulpăstrat de autoare timp de 27 de ani. Note referitoare la propriascriitură, simple exerciţii literare, relatări legate de persoane sauepisoade din viaţa care i-au influenţat opera, comentarii pe margineaunor opere literare – Iată câteva elemente care întregesc portretul uneifiguri emblematice în peisajul literaturii universale.
Viaţa în micul târg de provincie Torrelles, aflat aproape de Barcelona,nu e deloc uşoară pentru tânărul medic veterinar care a venit aicisă-şi pună cunoştinţele înslujba oamenilor simpli de la ţară.Reci şi suspicioşi, localnicii îl privesc cu neîncredere şi doarsprijinul văduvei Colomer îi va deschide porţilesocietăţii burgheze, ca şi pe ale staulelor şi ale coteţelor de […]
IN SERIA DE AUTOR THOMAS MANN NI SE OFERA UN NOU PRILEJ DE DESFATARE: LA INTERSECTIA DINTRE JANE AUSTEN SI IBSEN, FRESCA SOCIALA GERMANA FIXEAZA TIPOLOGII INCONFUNDABILE SI NAREAZA DRAME MAI MARI SAU MAI MICI, EXHIBATE LEJER SAU CAMUFLATE CU GRIJA.
E un adevăr limitat, dar un adevăr totuşi, că toate cărţile se referă laalte cărţi şi reprezintă experienţa doar tratând-o ca pe o altă carte.Unele opere pot ridica această limită în totalitate: Don Quijote e oastfel de operă şi Orlando e alta. Quijote şi Orlando sunt cititoripasionaţi şi reprezentanţi ai autorilor lor, alţi cititoripasionaţi.[..] în […]
Acţiunea romanului se petrece între anii 1939-1945. Sunt evocateamintirile lui Abel Tiffauges: la colegiul Saint Christophe de Beauvaisîl întâlneşte pe Nestor, elev ciudat şi privilegiat, care îl ia subaripa sa, însă acesta moare în ziua în care colegiul ia foc. Dar cumizbucneşte cel de al Doilea Război Mondial, va trece prin o serie deîntâmplări nefericite […]
Nu te mai naşti femeie, ci devii. Nu există nici un destin biologic,psihic, economic care să definească înfăţişarea ce-o dobândeşte în sânulsocietăţii femela omenească; ansamblul civilizaţiei elaborează acestprodus intermediar între mascul şi castrat, definit ca fiind feminin.Fără îndoială că dacă menţii o castă în stare de inferioritate, earămâne inferioară: Libertatea însă poate rupe cercul aceesta; […]
IUBESC ACEASTA POVESTE, EMOTIONANTA SI LACATUITA CU MESTESUG, PENTRU OMENESCUL CE RAZBTE DIN FIECARE PAGINA A EI. GASESC IN EA SIMTAMINTE PE CARE LE-AM TRAIT EU INSUMI IN VREMEA COPILARIEI SI PE CARE LE-AM PIERDUT SI APOI MAI SINT CELE DOUA SCENE DE DRAGOSTE: ELEAU DEVENIT DE-ACUM INTIMPLARI DIN PROPRIA MEA VIATA STEFAN ZWEIG
Se intampla in Franta, in timpul razboiului, cand nu era vreme pentrudragoste. Cand John Franklin, pilotul bombardierului Wellington, aterizeaza fortatin Franta ocupata, din vremea celui de Al Doilea Razboi Mondial, nu aveadecat doua lucruri in minte: siguranta echipajului sau si sa-siingrijeasca bratul grav ranit. Norocul le surade si sunt adapostiti incasa unui fermier a carui […]
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]