Gerhard Meier (născut în 1917) este marele artist al literaturii elveţiene şi face parte dintre cei mai importanţi scriitori ai literaturii universale contemporane. Tărâmul vânturilor, al cincilea roman al său, povesteşte, într-un limbaj de o muzicalitate aparte, despre lumea poeziei lui Meier, despre Amrain, mica localitate din Elveţia unde eroul cărţii, Rudolf Bindschädler, îşi aminteşte de prietenul său trecut în nefiinţă, Kaspar Baur. Stilul lui Meier ne surprinde prin simplitate, dar şi prin formulările neobişnuite care ridică nu doar acţiunea, ci fiecare frază în parte la rang de artă.
Un omagiu adus scriitoarei de Leonard Woolf, având la bază jurnalulpăstrat de autoare timp de 27 de ani. Note referitoare la propriascriitură, simple exerciţii literare, relatări legate de persoane sauepisoade din viaţa care i-au influenţat opera, comentarii pe margineaunor opere literare – Iată câteva elemente care întregesc portretul uneifiguri emblematice în peisajul literaturii universale.
„Împuşcăturile vânătorului” redă povestea unui bătrân care nu mai aremult de trăit, Carlos, ale cărui însemnări susţin drama acestuimicroroman de atmosferă. Bântuit de amintiri în casa lui enormă dinMadrid, în care nu a dorit să trăiască niciodată, bătrânul încearcă săîşi regăsească trecutul din fragmente de amintiri, într-un prezent careîl apasă: începuturile sale modeste, ascensiunea economică […]
Acţiunea romanului se petrece între anii 1939-1945. Sunt evocateamintirile lui Abel Tiffauges: la colegiul Saint Christophe de Beauvaisîl întâlneşte pe Nestor, elev ciudat şi privilegiat, care îl ia subaripa sa, însă acesta moare în ziua în care colegiul ia foc. Dar cumizbucneşte cel de al Doilea Război Mondial, va trece prin o serie deîntâmplări nefericite […]
DESI ESTE ROMANUL UNEI FAMILII – PARGITER – CARTEA NU ABUNDA IN EVENIMENTE SENZATIONALE, CI ESTE, ASA CUM NE-A OBISNUIT VIRGINIA WOOLF, O ATENTA SI SENSIBILA DISECARE A UNOU UNIVERSURI INTERIOARE. GINDURILE SI SIMTAMINTELE PERSONAJELOR EVOLUEAZA PE UN AX TEMPORALMARCAT IN TITLURILE CAPITOLELOR. VETI INTILNI, DE ASEMENEA, O DESCRIERE MINUTIOASA SI TOTODATA TANDRA A LONDREI, […]
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptitudinile ce vizau[…] plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
Viaţa în micul târg de provincie Torrelles, aflat aproape de Barcelona,nu e deloc uşoară pentru tânărul medic veterinar care a venit aicisă-şi pună cunoştinţele înslujba oamenilor simpli de la ţară.Reci şi suspicioşi, localnicii îl privesc cu neîncredere şi doarsprijinul văduvei Colomer îi va deschide porţilesocietăţii burgheze, ca şi pe ale staulelor şi ale coteţelor de […]
INAINTE DE TACERE CUPRINDE ASPECTE DIN COPILARIA SI TINERETEA AUTORULUI, AMINTIRI PLACUTE, PLICTISITOARE SAU DEZAGREABILE, NELINISTI, INTREBARI FUNDAMENTALE DESPRE OM SI DUMNEZEU. IN CENTRUL EVOCARILOR SE AFLA CASA. „DORESC CA TOTUL IN CASA SA RAMINA ASA CUM ESTE, CU SCOROJELILE SI PERETII SAI COSCOVITI… CASA ACEASTA IN CARE S-A NASCUT OPERA MEA SI A MURIT […]
Ultimul roman scris de Virginia Woolf înainte de a-şi pune capătzilelor. O naraţiune simplă, cu profunde implicaţii filozofice. O trupăde actori amenajează o scenă pentru piesa lor de teatru. Protagoniştiitrebuie să-şi schimbe întruna costumele pentru a sugera succesiuneaepocilor. Dar, cum nu există decât prezentul, istoria este negată. Decipiesa nu există, scena e goală, actorii sunt […]
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi „fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]
ULTIMUL ROMAN SCRIS DE VIRGINIA WOOLF INAINTE DE A-SI PUNE CAPAT ZILELOR. O NARATIUNE SIMPLA, CU PROFUNDE IMPLICATII FILOZOFICE. O TRUPA DE ACTORI AMENAJEAZA O SCENA PENTRU PIESA LOR DE TEATRU. PROTAGONISTII TREBUIE SA-SI SCHIMBE INTRUNA COSTUMELEPENTRU A SUGERA SUCCESIUNEA EPOCILOR. DAR, CUM NU EXISTA DECIT PREZENTUL, ISTORIA ESTE NEGATA. DECI PIESA NU EXISTA, SCENA […]
Încarc...