"Scopul Academiei de Ştiinţe din România este de a contribui, a încuraja şi a îndruma creaţiunea ştiinţifică prin: a),,comunicări, referate, publicaţii şi expoziţii privitoare la chestiuni de ştiinţă pură şi aplicată; b),,acordarea de premii pentru lucrările de valoare; c),,subvenţionarea cercetărilor în domeniul ştiinţific. Academia va fi un organ de consultare pentru autorităţi şi de îndrumare pentru instituţiile de cercetare ştiinţifică."
Statutul Academiei de Ştiinţe din România, 1935
"AOSR este continuatorul şi unicul legatar al Academiei de Ştiinţe din România care a funcţionat în perioada 1935-1948 şi al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România, înfiinţată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1012 din 30 mai 1956."
Legea privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, din 18 ianuarie 2007
Cantitatea prea mare de legendă, de diversiune voită sau involuntară,diluarea metodică sau întâmplătoare a surselor,probelor şi mărturiilor, confruntarea politică la zi între participanţiişi moştenitorii Revoluţiei, dispariţia unor acte oficiale, toatereprezintă tot atâtea provocări pentru cel care doreşte să ajungă la oreconstituire cât mai fidelă a faptelor. Pe de altă parte, există şi oanumită urgenţă temporală […]
În istoria Europei, un loc special între minorităţi este rezervatţiganilor. Trăind împrăştiaţi pe tot continentul, neavând o ţară a lorproprie, ei sunt cu adevărat o minoritate europeană, dar nu unaîntâlnită în definiţiile date minorităţilor naţionale, lingvistice sauetnice.Pornind tocmai de la aceste definiţii şi înţelegeri diferite alenoţiunilor de minoritate, Alex M. Stoenescu ne prezintă, bazându-se peanalize […]
Istoria popoarelor central europene se întrepătrunde adânc. Cehii,slovacii, polonezii, ungurii, românii, croaţii, slovenii au trăit sutede ani o istorie comună, care s-a confundat în mare parte cu istoriaImperiului Habsburgic. Relaţiile politice şi dinastice dintre acestepopoare, schimburile lor economice şi culturale au creat desigur ocultură şi un destin aparte. Criza feudalismului, la începutul secoluluial XVI-lea, a […]
De la era glaciară la Războiul Rece şi dincolo de el, de la Reykiavik laRiga, de la Arhimede la Einstein, de la Alexandru la Elţîn, totul într-osingură carte gândită de Norman Davies pentru a spune istoria Europei.Stilul narativ captivant al cărţii stabileşte de la bun începutamplasamentul geografic şi cronologic unde se desfăşoară drameleistoriei europene.Textul a […]
Poate că timpul prea scurt trecut de la consumarea evenimentelor dindecembrie 1989 nu permite percepţia sintetică şi nici înţelegereadeplină de către cetaţeanul obişnuit a felului în care a marcat aceastăultimă revoluţie europeană destinul naţiunii, însă consecinţele salesunt percepute şi înţelese activ de istoricul care se apleacă asupra luicu instrumentele analizei istoriografice. Dincolo de opera de […]
„Lucrarea de față analizează mai puțin cronologia generală a lumii saufaptele istorice deosebite și mai mult reflecția marilor gânditoriasupra istoriei, motiv pentru care conține multe citate din aceștimari precursori. Ea se dorește a fi o carte despre felul în care s-ascris istoria de-a lungul secolelor și despre căile prin carecontinuă să influențeze viața întregii omeniri.Totodată, […]
O istorie cuprinzătoare și fascinantă a popoarelor și triburilor arabe,care explorează rolul limbii acestora ca piatră de temelie în cultură,acest studiu caleidoscopic acoperă aproape 3 000 de ani de existențăarabă.În paginile cărții se dezvăluie modul în care limba arabă a jucatun rol vital în istorie, fiind un ajutor sau o piedicăîn calea progresului, și se […]
”Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” este cinstirea acelora care,în marile clipe istorice, au înfăptuit visul milenar al tuturorromânilor: întregirea României. Și chiar dacă visul unirii tuturorromânilor într-un singur stat național unitar nu a fost unul milenar(ideea a prins contur de abia către jumătatea secolului al XIX-lea) șinici nu a ținut prea mult (România […]
Încarc...
