Roman filosofic publicat în anul 1943. A fost ultima operă a scriitorului german, care a început să o scrie în 1931, cu intenția de a-și crea propria capodoperă; lucrarea a văzut tipărituri în Elveția doisprezece ani mai târziu. Mai este numit uneori Magister Ludi, „maestru de joc", de la numele unuia dintre personaje; această expresie latină poate fi înțeleasă și ca un joc de cuvinte, ludus având ambele semnificații de „joc" și „școală". Cartea a fost una dintre lucrările care au contribuit la decernarea Premiului Nobel pentru literatură în 1946 pentru Hesse. Romanul are în vedere personaje intelectuale aflați în regiunea imaginară a „Castaliei", într-un viitor îndepărtat. Naratorul romanului este un istoric al timpului respectiv. În narațiune apar doar referiri vagi la lumea de astăzi, reprezentată în general ca un trecut întunecat și decadent (Epoca Feuilleton). Viața călugărilor din roman, precum și ceremoniile pe care le urmează, se caracterizează printr-un amestec de elemente ale ritualurilor occidentale și orientale.
Publicarea in 1981 a romanului “Cronica unei morţi anunţate” a stârnitentuziasmul unanim al criticii şi cititorilor. García Márquez işidovedeşte, incă o dată, în această operă de mica intindere,extraordinarele-i daruri de povestitor construind un roman perfect, petemeiul unui fapt simplu: o crimă anunţată, pe care nimeni nu sestraduieşte s-o oprească.
În mai 1943, Antoine de Saint-Exupéry, într-un tren care îl duce de laOran la Alger, întâlneşte o tânără femeie de douăzeci şi trei de ani,originară din regiunea estică a Franţei, căsătorită şi locuind la Oran,ofiţer şi sanitar pentru Crucea Roşie. Se îndrăgosteşte pe dată de ea şio frecventează în cursul ultimului an al vieĺii lui. […]
Povestirea apare divizată în trei secvenţe – familia înainte de moartealui Jay Follet, povestea accidentului şi reacţia lui Rufus la moarteatatălui său. Conturul povestirii este destul de simplu. După o zipetrecută plimbându-se, discutând şi mergând la cinematograf cu fiul săuRufus, Jay Follet este chemat la căpătâiul tatălui său. Când soseşte,află că tatăl nu este atât […]
Thomas Mann este poate unul dintre cei mai sfâşiaţi artişti din secolulnostru. Nevoia de a se dedica operei nu este contrazisă, ca la Kafka, decondiţiile exterioare, de necesitatea de a exercita o meserie burgheză,ci de însăşi structura psihică contradictorie. Lui Thomas Mann existenţaşi activitatea artistului i s-au părut întotdeauna profund suspecte. –Thomas Kleininger
INCAPABIL SA SAVUREZE BUCURIILE MARUNTE ALE VIETII, DIN CE IN CE MAI SOLITAR SI MAI IZOLAT DE LUME, HARRY HALLER INCEPE SA SEMENE TO T MAI MULT CU UN LUP DE STEPA. SINGURA SOLUTIE PE CARE O INTREVEDE ESTE SINUCIDEREA, INSA TEAMA DE MOARTE IL IMPIEDICA SA MEARGA P INA LA CAPAT. ÎNTILNIREA CU HERMINE, […]