Roman filosofic publicat în anul 1943. A fost ultima operă a scriitorului german, care a început să o scrie în 1931, cu intenția de a-și crea propria capodoperă; lucrarea a văzut tipărituri în Elveția doisprezece ani mai târziu. Mai este numit uneori Magister Ludi, „maestru de joc", de la numele unuia dintre personaje; această expresie latină poate fi înțeleasă și ca un joc de cuvinte, ludus având ambele semnificații de „joc" și „școală". Cartea a fost una dintre lucrările care au contribuit la decernarea Premiului Nobel pentru literatură în 1946 pentru Hesse. Romanul are în vedere personaje intelectuale aflați în regiunea imaginară a „Castaliei", într-un viitor îndepărtat. Naratorul romanului este un istoric al timpului respectiv. În narațiune apar doar referiri vagi la lumea de astăzi, reprezentată în general ca un trecut întunecat și decadent (Epoca Feuilleton). Viața călugărilor din roman, precum și ceremoniile pe care le urmează, se caracterizează printr-un amestec de elemente ale ritualurilor occidentale și orientale.
Autorul, care a pledat întreaga lui viaţă pentru umanitarism şipacifism, împotriva “stupidităţii sângeroase a războiului”, a reuşit înJocul cu mărgele de sticlă, ultimul său roman, să descopere parcăformula, dacă nu a fericirii, cel puţin a serenităţii. Dacă romaneleanterioare stăteau sub semnul scindării, fiind construite pe diverseopoziţii personificate de personajele aflate în relaţii antagonice, înJocul… personajul […]
În mai 1943, Antoine de Saint-Exupéry, într-un tren care îl duce de laOran la Alger, întâlneşte o tânără femeie de douăzeci şi trei de ani,originară din regiunea estică a Franţei, căsătorită şi locuind la Oran,ofiţer şi sanitar pentru Crucea Roşie. Se îndrăgosteşte pe dată de ea şio frecventează în cursul ultimului an al vieĺii lui. […]
O parabolă a singurătăţii şi speranţei, Şoareci şi oameni surprindedestinele emoţionante a doi oameni care nu au altceva pe lume decâtprietenia lor şi un vis pe cât de măreţ, pe atât de greu de realizat.Lunganul şi naivul Lennie, împreună cu protectorul şi raţionalul Georgevisează să aibă într-o zi propria fermă, dar pentru asta au nevoie […]
Cu ironia sa plină de rafinament, cu inegalabila sa măiestrie artistică,Thomas Mann imaginează o posibilă întâlnire între iubita din tinereţe alui Goethe, neuitata Lotte a lui Werther, şi cel care, cincizeci de animai târziu, devenise patriarhul literaturii germane. Câtă emoţiereprimată, câte sentimente contradictorii, ce jocuri subtile cu miturileunei epoci încap între copertele acestei cărţi fermecătoare.
UNA DINTRE CAPODOPERELE LITERATURII DIN SECOLUL XX, MUNTELE VRAJIT STRINGE LAOLALTA INTR-O FRESCA INTELECTUALA TOATE FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA OMULUI MODERN. IN ACEST ROMAN, THOMAS MANN DESCRIE SOCIETATEA EUROPEANA INAINTE DE PRIMUL RAZBOI MONDIAL – O LUME BOLNAVA CARE SE NAPUSTESTE SPRE CATASTROFA.
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria “declinului unei familii” să-i viziteze şi pe alţii, caburghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea,ca scriind – în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau obucată de […]
Ultimele zile ale lui Simon Bolivar, eroul legendar al Americii Latine,– o călătorie către moarte într-un peisaj luxuriant. Ca întotdeauna laGarcia Marquez, o lume plină de pitoresc în care evoluează personajearhetipale cu sentimente inevitabile la fel de substanţiale ca şitrăsăturile lor fizice. După “Un veac de singuratate”, un succesgarantat.
Hermann Hesse este, poate, autorul german cu cel mai durabil succes lapublic. Cele două texte reunite într-un volum concentrează, ca într-oesenţă îndelung distilată, ceva din temele favorite ale mareluiscriitor: Orientul şi căutarea de sine.
Prezentul volum reuneşte cele mai bune povestiri scrise de WilliamSaroyan, 17 la număr. Povestiri în care Saroyan îşi transfigurează şi,implicit, îşi vindecă drama cauzată de condiţia de scriitor emigrant înAmerica. Scrise într-un interval larg de timp, din 1956 până în 1981,aceste povestiri de o remarcabilă creativitate au apărut pentru primadată în The New Yorker, Harper’s […]