ADEVARAR CHIRURG AL SCRISULUI, JOYCE OFERA PRIN FIECARE POVESTIRE DIN ACEST VOLUM VIVISECTIA UNOR SITUATII DE VIATA. VETI PUTEA APRE
CIA INCA O DATA CALITATILE SCRISULUI LUI JOYCE CARE, ORICIT DE GENIAL, A FOST GREU DIGERABIL MULT TIMP... POVESTIRILE SINT MAI "NORM
ALE", DAR NU LE LIPSESTE ACEL CEVA STRANIU CARE, IMBINAT CU UMOR ORI CU LIRISM, CU OBIECTIVITATE SAU CU CEA MAI PURA SUBIECTIVITATE,
PROVOACA CITITORULUI O ANUME PERPLEXITATE. NU ESTE VORBA INSA DECIT DE UN FEL DE PROVOCARE PE CARE O LANSEAZA AUTORUL, CARUIA NU-I
PLAC CITITORII LENESI...
Scrise si publicate la interval de mai multi ani – 1910, 1914 respectiv1920 – cele trei proze reunite in acest volum au un element comun: desiin moduri diferite, ele abordeaza problematica artistului. Gertrud estepovestea a doi prieteni muzicieni, complet deosebiti prin fire sidestin, uniti si despartiti prin dragostea lor pentru aceleasi femei;Rosshalde, povestea unei casnicii […]
COLECTIA “OPERE XX” CONTINUA SERIA DE AUTOR MALRAUX CU O SUITA DE ESEURI: ISPITA OCCIDENTULUI, SATURN. ESEU DESPRE GOYA, CAPUL DE OBSIDIAN, OMUL PRECAR SI LITERATURA, DISPUSE IN ORDINE CRONOLOGICA. VOLUMUL CONTINE TEXTELE REVIZUITE SI NECENZURATE ALE UNOR TRADUCERI DE MARCA. “CEEA CE CONTEAZA IN MOD ESENTIAL PENTRU MINE ESTE ARTA. SINT IN ARTA ASA […]
Josep Pla satirizează mediul meschin al unui oraş într-un romanremarcabil. Cel mai important bancher din Fontclara reuneştepersonalităţile de vază ale oraşului pentru a sărbători ieşirea în lumea fiicei sale. În interiorul casei, petrecerea devine cadrul demanifestare a tensiunilor care domină această mică societate. În timpulcelor câteva ore în care se desfăşoară întâlnirea mondenă, se succedportretele […]
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi “fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]
PROCESUL LUI KAFKA ESTE DEJA UNUL DINTRE TEXTELE CLASICE ALE LITERATURII ABSURDULUI. UNIVERSUL IN CARE JOSEF K. TRAIESTE ESTE UNUL AL LIBERTATILOR LIMITATE, AL AGRESIUNILOR VAGI, ABIA PERCEPUTE, DAR GENERATOARE DE ANXIETATE SI PSIHOZA. PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE UN POTENTIAL ALTER EGO AL FIECARUIA DINTRE NOI.
Deşi este romanul unei familii – Pargiter – cartea nu abundă înevenimente senzaţionale, ci este, aşa cum ne-a obişnuit Virginia Woolf,o atentă şi sensibilă disecare a unor universuri interioare. Gândurileşi simtămintele personajelor evoluează pe un ax temporal marcat întitlurile capitolelor. Veţi întâlni, de asemenea, o descriere minuţioasăşi totodată tandră a Londrei, acest oraş mitic, la […]
CEL CARE CUNOASTE INFINITELE SCRUPULE CE-L TORTURAU PE KAFKA IN PREAJMA PUBLICARII VREUNEI LUCRARI PROPRII VA STI SA APRECIEZE LA JUSTA VALOARE ACEST VOLUM CARE CUPRINDE NUMAI TEXTE CARE POARTA GIRUL AUTORULUI. CITITORUL VA INTILNI AICI POVESTIRI ATIT DE FAIMOASECA METAMORFOZA SAU COLONIA PENITENCIARA, DAR SI TEXTE CARE APAR PRIMA DATA IN LIMBA ROMANA.
OAMENI PRECUM KNULP “NU SINT, CE-I DREPT, FOLOSITORI; IN SCHIMB, SINT MULT MAI PUTIN DAUNATORI DECIT MAJORITATEA CELOR FOLOSITORI. ATUNCI CIND UN ASTFEL DE KNULP, INZESTRAT CU SUFLET SI TALENT, NU-SI AFLA LOCUL IN LUME, LUMEA E SI EA LA FEL DE VINOVATA CA INSUSI KNULP”.HERMANN HESSE”DE NEUITAT RAMINE IMPRESIA DE-A DREPTUL ELECTRIZANTA PE CARE […]
Se intampla in Franta, in timpul razboiului, cand nu era vreme pentrudragoste. Cand John Franklin, pilotul bombardierului Wellington, aterizeaza fortatin Franta ocupata, din vremea celui de Al Doilea Razboi Mondial, nu aveadecat doua lucruri in minte: siguranta echipajului sau si sa-siingrijeasca bratul grav ranit. Norocul le surade si sunt adapostiti incasa unui fermier a carui […]
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptitudinile ce vizau[…] plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
Încarc...