Nu te mai naşti femeie, ci devii. Nu există nici un destin biologic, psihic, economic care să definească înfăţişarea ce-o dobândeşte în sânul societăţii femela omenească; ansamblul civilizaţiei elaborează acest produs intermediar între mascul şi castrat, definit ca fiind feminin. Fără îndoială că dacă menţii o castă în stare de inferioritate, ea rămâne inferioară: Libertatea însă poate rupe cercul aceesta; fapt e că nu poţi aştepta de la opresori o mişcare gratuită de generozitate; dar uneori revolta oprimaţilor, alteori însăşi evoluţia castei privilegiate creează situaţii noi. Atunci când sclavia unei jumătăţi din omenire va fi abolită, ca şi întregul sistem de ipocrizie pe care ea îl implică, această parte a omenirii îşi va dezvălui semnificaţia autentică; iar cuplul uman va afla înfăţişarea-i adevărată.
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]
OAMENI PRECUM KNULP “NU SINT, CE-I DREPT, FOLOSITORI; IN SCHIMB, SINT MULT MAI PUTIN DAUNATORI DECIT MAJORITATEA CELOR FOLOSITORI. ATUNCI CIND UN ASTFEL DE KNULP, INZESTRAT CU SUFLET SI TALENT, NU-SI AFLA LOCUL IN LUME, LUMEA E SI EA LA FEL DE VINOVATA CA INSUSI KNULP”.HERMANN HESSE”DE NEUITAT RAMINE IMPRESIA DE-A DREPTUL ELECTRIZANTA PE CARE […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
INAINTE DE TACERE CUPRINDE ASPECTE DIN COPILARIA SI TINERETEA AUTORULUI, AMINTIRI PLACUTE, PLICTISITOARE SAU DEZAGREABILE, NELINISTI, INTREBARI FUNDAMENTALE DESPRE OM SI DUMNEZEU. IN CENTRUL EVOCARILOR SE AFLA CASA. “DORESC CA TOTUL IN CASA SA RAMINA ASA CUM ESTE, CU SCOROJELILE SI PERETII SAI COSCOVITI… CASA ACEASTA IN CARE S-A NASCUT OPERA MEA SI A MURIT […]
CEL CARE CUNOASTE INFINITELE SCRUPULE CE-L TORTURAU PE KAFKA IN PREAJMA PUBLICARII VREUNEI LUCRARI PROPRII VA STI SA APRECIEZE LA JUSTA VALOARE ACEST VOLUM CARE CUPRINDE NUMAI TEXTE CARE POARTA GIRUL AUTORULUI. CITITORUL VA INTILNI AICI POVESTIRI ATIT DE FAIMOASECA METAMORFOZA SAU COLONIA PENITENCIARA, DAR SI TEXTE CARE APAR PRIMA DATA IN LIMBA ROMANA.
OMUL, MIA-M ZIS, ESTE FIINTA AL CAREI GLAS RASUNA IN ADAPOST SI IN LAGARELE DE PRIZONIERI. ALTII AU SUSTINUT SUS SI TARE CA OMUL ESTE ECHIVALENT CU SUMA FANTASMELOR, INSTINCTELOR REFULATE, DORINTELOR NEMARTURISITE. SINT IMBIAT SA SCRIU: OMUL ESTE FACUT DIN TOT CEEA CE SE CLADESTE PE ACEASTA VEHEMENTA CONSTIINTA DE A EXISTA – NUMAI […]
IUBESC ACEASTA POVESTE, EMOTIONANTA SI LACATUITA CU MESTESUG, PENTRU OMENESCUL CE RAZBTE DIN FIECARE PAGINA A EI. GASESC IN EA SIMTAMINTE PE CARE LE-AM TRAIT EU INSUMI IN VREMEA COPILARIEI SI PE CARE LE-AM PIERDUT SI APOI MAI SINT CELE DOUA SCENE DE DRAGOSTE: ELEAU DEVENIT DE-ACUM INTIMPLARI DIN PROPRIA MEA VIATA STEFAN ZWEIG
La fel ca în Castelul lui Kafka sau ca în Zgomotul şi furia de Faulkner,în Pedro Paramo, Rulfo a ştiut să pună în scenă o poveste fascinantă,lipsită de vârstă şi de o frumuseţe rară: căutarea tatălui, care îlpoartă pe Juan Preciado spre Comala şi spre întâlnirea cu propriuldestin. O călătorie vertiginoasă, spusă de un cor […]
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi “fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]