LITERAR, CARTEA CEA MAI IMPORTANTA, CEA CARE POATE SA MA SALVEZE DE LA UITARE, ESTE TOAMNA PATRIARHULUI A FOST ROMANUL CARE M-A FACU T CEL MAI FERICIT SCRIINDU-L,CACI ESTE CEL PE CARE AM VRUT DINTODEAUNA SA-L SCRIU SI, IN ACELASI TIMP, CEL IN CARE MI-AM IMPARTASIT PLENAR PROPIILE EXPERINTE SI CONFESIUNI...INTR-ADEVAR, ESTE UN ROMAN-MARTURIE, O AUTOBIOGRAFIE INCIFRATA..TOAMNA PATRIARHULUI, ROMAN UL SAU PREFERAT DUPA CUM MARTURISESTE INSUSI AUTORUL , TRANSFORMA INTR-O POVESTE TREPIDANTA SI INCARCATA DE ACCENTE VIZIONARE PER IPLUL ABSURD AL UNUI DICTATOR SINGURATIC SI GROTESC. CORUPTIA SI JOCURILE POLITICE DE CULISE, LUPTA PENTRU PUTERE SINT TEME UNIVERSA LE, EXTREM DE ACTUALE, CARE POARTA AMPRENTA DISTINCTA SI INCONFUNDABILA A SCRIITURII LUI GABRIEL GARCÍA MÁRQUEZ.MAGNIFIC... SUPERB.. . UN FASCINANT PORTRET ARHETIPAL AL PATOLOGICULUI TIRAN FASCIST. GARCÍA MÁRQUEZ ESTE LA FEL DE COPLESITOR CA MELVILLE SI DOSTOIEVSKI .NEW YORK TIMES
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
Nu te mai naşti femeie, ci devii. Nu există nici un destin biologic,psihic, economic care să definească înfăţişarea ce-o dobândeşte în sânulsocietăţii femela omenească; ansamblul civilizaţiei elaborează acestprodus intermediar între mascul şi castrat, definit ca fiind feminin.Fără îndoială că dacă menţii o castă în stare de inferioritate, earămâne inferioară: Libertatea însă poate rupe cercul aceesta; […]
Viaţa în micul târg de provincie Torrelles, aflat aproape de Barcelona,nu e deloc uşoară pentru tânărul medic veterinar care a venit aicisă-şi pună cunoştinţele înslujba oamenilor simpli de la ţară.Reci şi suspicioşi, localnicii îl privesc cu neîncredere şi doarsprijinul văduvei Colomer îi va deschide porţilesocietăţii burgheze, ca şi pe ale staulelor şi ale coteţelor de […]
În ziua arestarii sale,K.deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seintâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii.Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodata, conform unor legi despre care nimeni nu ştienimic, el […]
COLECTIA “OPERE XX” CONTINUA SERIA DE AUTOR MALRAUX CU O SUITA DE ESEURI: ISPITA OCCIDENTULUI, SATURN. ESEU DESPRE GOYA, CAPUL DE OBSIDIAN, OMUL PRECAR SI LITERATURA, DISPUSE IN ORDINE CRONOLOGICA. VOLUMUL CONTINE TEXTELE REVIZUITE SI NECENZURATE ALE UNOR TRADUCERI DE MARCA. “CEEA CE CONTEAZA IN MOD ESENTIAL PENTRU MINE ESTE ARTA. SINT IN ARTA ASA […]
O carte celebra a unui pilot de linie pe timp de pace si pilot militarin timpul celui de-al doilea razboi mondial, mort in conditiimisterioase, pe cind isi indelinea ultima misiune. “Citadela” este oparabola eleganta care solicita atentia cititorului pentru a-i patrundeintelesurile profunde. Observatia fina, perceptia ascutita, introspectiapsihologica fac din aceasta carte un model intelectual de […]
OAMENI PRECUM KNULP “NU SINT, CE-I DREPT, FOLOSITORI; IN SCHIMB, SINT MULT MAI PUTIN DAUNATORI DECIT MAJORITATEA CELOR FOLOSITORI. ATUNCI CIND UN ASTFEL DE KNULP, INZESTRAT CU SUFLET SI TALENT, NU-SI AFLA LOCUL IN LUME, LUMEA E SI EA LA FEL DE VINOVATA CA INSUSI KNULP”.HERMANN HESSE”DE NEUITAT RAMINE IMPRESIA DE-A DREPTUL ELECTRIZANTA PE CARE […]
Cine deschide astazi cartea de eseuri a Virginiei Woolf, cu intentia dea se initia in arta lecturii, are din prima clipa senzatia patrunderiiintr-un spatiu privilegiat. E invitat sa se dezbrace de prejudecatile side servitutile exercitiului academic, pentru a se aventura intr-ofascinanta experienta a libertatii de cuget. Tinta unui asemenea demers,dupa cum vom vedea, este, pe […]
Castelul întruchipează imposibilitatea omului de a descifrasensulexistenţei sale civice.K.,personajul principal, încearcă să-şi întâlnească angajatorul, învederea preluării postului proaspăt obţinut.Un lucru cât se poate deobişnuit, s-ar spune.În lumina acestei motivaţii, limbajul lui Kafkaeste simplu şi sobru, contrastând cu peripeţiile declanşate de o dorinţăcât se poate de banală, dar a cărei realizare depinde întru totul decastel.Interferenţa permanentă […]
Încarc...