"Douăsprezece inele" are ca temă starea social-economică şi politică a Ucrainei la începutul perioadei postsovietice. Acţiunea se desfăşoară în zona apuseană a ţării, învecinată cu Transilvania. De altfel, teritoriul României este străbătut în finalul cărţii de sufletul decorporalizat al protagonistului, autorul mărturisind chiar că romanul se încheie în trenul Suceava-Bucureşti, un drum care duce spre sud şi spre apus. Romanul reprezintă o meditaţie asupra vieţii şi a morţii, condensând, în stilul lui James Joyce, acţiunea într-un interval foarte scurt - o zi şi o noapte - şi însoţind-o cu întoarceri în trecut. Scriitura originală, cu inovaţii de limbaj, zugrăvind tipologii comportamentale şi imaginând o lume posibilă a oraşului Lvov în care şi-a dus viaţa marele poet Antonyci, face din romanul "Douăsprezece inele" una dintre capodoperele literaturii ucrainene contemporane.
“… ia spune, bărbatul tău nu te întreabă unde îţi petrecidupă-amiezile? După-masă obişnuieşte să scrie la tratatul lui despregelozie, am spus.” Pot merge şi singur nu ne vorbeşte despre relaţiileromantice şi fericite, ci despre dependenţa şi lipsa de libertate ce sepot naşte între partenerii de viaţă, despre distanţarea voită şiintimitatea răuvoitoare a iubirii. Dar poveştile […]
“Personajele lui Roveredo trăiesc adesea la marginea vieţii sau înumbră, iar autorul povesteşte cu participare afectivă şi cu respectdespre gesturile violente, chiar brutale, precum şi despre umilinţeletrăite, despre gesturile confuze şi ticăloase, dar şi despre nobilul şineînfricatul curaj, despre piruetele şi acrobaţiile pe care acestea lefac în încercarea de a scăpa de muşcătura vieţii, visurile […]