Prin Filozofia Masoneriei se înţelege un corp de idei distincte şi de concepte unitare puse la temelia ritualului masonic începând din secolul al XVIII-lea pentru a evoca idei şi concepte ancestrale şi antíce, anumite precepte ale credinţei creştine şi principii operative ale unor ordine profesionale medievale, care au evoluat neîntrerupt de-a lungul mileniilor, dar sub diferite aspecte culturale, şi au luat în Epoca Luminilor aspectul unui curent de reformare a mentalităţilor medievale spre un ideal moral şi social în centrul căruia era pus omul. Principala trăsătură a acestei filozofii este conservarea unui conţinut ideatic-ezoteric unitar pe baza căruia, totodată, s-a compus teoretic şi exoteric o doctrină a Masoneriei moderne, care trebuia să se constituie într-o cale proprie de cunoaştere a lumii. Procesul de elaborare a acestei doctrine a continuat până în a doua jumătate a secolului XX, când a fost conceptualizată proiecţia unei evoluţii a ideilor masonice în context istoric mai larg, Masoneria modernă regulară căutând mereu să-şi păstreze miezul ideatic în forme originare, chiar şi după unificarea din 1813. Filozofia masonică consideră acele idei şi forme originare ca fiind legate între ele prin ceva primordial şi totodată că au fost transmise peste timp, motiv pentru care conceptul de filozofie în Masonerie (mai des folosit în secolul al XIX-lea şi mai puţin astăzi) se duce mult mai departe decât apariţia termenului în Grecia Antícă.
O lucrare bazată pe documente fundamentale descoperite în arhive interneşi străine (SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Federaţia Rusă), înmarea lor majoritate inedite, care descriu evenimentele anilor1939-1945, ale căror grave repercusiuni pe plan politic şi social suntresimţite şi astăzi în România.
”Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” este cinstirea acelora care,în marile clipe istorice, au înfăptuit visul milenar al tuturorromânilor: întregirea României. Și chiar dacă visul unirii tuturorromânilor într-un singur stat național unitar nu a fost unul milenar(ideea a prins contur de abia către jumătatea secolului al XIX-lea) șinici nu a ținut prea mult (România […]
Cantitatea prea mare de legendă, de diversiune voită sau involuntară,diluarea metodică sau întâmplătoare a surselor,probelor şi mărturiilor, confruntarea politică la zi între participanţiişi moştenitorii Revoluţiei, dispariţia unor acte oficiale, toatereprezintă tot atâtea provocări pentru cel care doreşte să ajungă la oreconstituire cât mai fidelă a faptelor. Pe de altă parte, există şi oanumită urgenţă temporală […]
Volumul cuprinde o serie de convorbiri cu regretatul academician Dinu C.Giurescu, care au avut loc pe parcursul anului 2017, și care constituieo adevărată biografie a reputatului istoric, sub forma interviuluiliber. În același timp, cartea reprezintă – în cuvintele autorului –„mărturia unei vieți dedicate istoriei, patrimoniului și monumenteloristorice ale României.(…) Viața istoricului Dinu C. Giurescu a […]
„Lucrarea de față analizează mai puțin cronologia generală a lumii saufaptele istorice deosebite și mai mult reflecția marilor gânditoriasupra istoriei, motiv pentru care conține multe citate din aceștimari precursori. Ea se dorește a fi o carte despre felul în care s-ascris istoria de-a lungul secolelor și despre căile prin carecontinuă să influențeze viața întregii omeniri.Totodată, […]
În istoria Europei, un loc special între minorităţi este rezervatţiganilor. Trăind împrăştiaţi pe tot continentul, neavând o ţară a lorproprie, ei sunt cu adevărat o minoritate europeană, dar nu unaîntâlnită în definiţiile date minorităţilor naţionale, lingvistice sauetnice.Pornind tocmai de la aceste definiţii şi înţelegeri diferite alenoţiunilor de minoritate, Alex M. Stoenescu ne prezintă, bazându-se peanalize […]
Poate că timpul prea scurt trecut de la consumarea evenimentelor dindecembrie 1989 nu permite percepţia sintetică şi nici înţelegereadeplină de către cetaţeanul obişnuit a felului în care a marcat aceastăultimă revoluţie europeană destinul naţiunii, însă consecinţele salesunt percepute şi înţelese activ de istoricul care se apleacă asupra luicu instrumentele analizei istoriografice. Dincolo de opera de […]