"Bătălia pentru NATO" este nu doar istoria aderării României la cea mai puternică alianţă militară a istoriei, ci şi sinteza unei perioade de cumpană din istoria naţională. În acele momente, atât omul obişnuit, cât şi cei care controlau destinele ţării ezitau între mai multe opţiuni de viitor, presaţi de prezent şi de trecutul recent. Istoria aderării la organizaţiile transnaţionale occidentale este şi istoria despărţirii de comunism, o despărţire pe care sărăcia, încetineala reformelor şi certurile politice au făcut-o peste măsură de dureroasă. Ioan Mircea Pascu spune povestea acestor noi începuturi din calitatea de martor şi uneori autor al deciziilor importante pentru revenirea României în familia europeană de care totalitarismul o îndepărtase în ultimele decenii ale secolului trecut.
Adevarul, în sfârsit… are un titlu simbolic sugerat de însusiGeneralul Victor Atanasie Stanculescu în decursul a mai multe serii dedialoguri initiale de istoricul Alex Mihai Stoenescu. La 20 de ani de laevenimentele din decembrie 1989, cartea propune, in cinci interviuri, oincursiune neobisnuita în culisele revolutiei din 1989 prin ochii unuiprotagonist care dezvaluie marturii zguduitoare despre […]
POVEȘTILE DIN SPATELE DOCUMENTELORSunt douăzeci de ani de când am pășit pentru prima oară prin porțile dela Public Record Office, Kew. Liniștea, parcul, lacul pe care pluteaumaiestuos păsări sălbatice, felul în care uriașa clădire se reflecta înoglinda lacului, totul crea imaginea unui palat. A unui palat plin cudocumente mai vechi sau mai noi, în care […]
Acesta este începutul unei lungi călătorii pe calea democraţiei pentruPakistan, şi sper că întoarcerea mea să fie un catalizator alschimbării. Trebuie să credem că miracolele se pot întâmpla.
La 15 ani de la Revoluţia întâmplată între decembrie 1989 şi mai 1990întrebările pe care şi le pun românii sunt atât de numeroase încât chiarsimpla lor înşiruire pe o listă i-ar face să abandoneze interesul pentruun răspuns. Unii ar vrea să cunoască tot adevărul. Alţii ar prefera săli se răspundă măcar la una dintre întrebări: […]
Fiica generalului Guşă, şeful Armatei in timpul Revoluţiei, a adunatîntr-un volum mărturiile tatălui ei. La 15 de atunci, Daniela VeronicaGuşă de Drăgan, publică mărturiile generalului despre acele zile. “Spercă românii vor afla adevărul, făcându-i să fie mai buni, mai umani şimai încrezători în steaua lor.” General Ştefan Guşă
“Alexandru Grumaz este o figură, cum spun americanii, . Nu pentru că ar fi împlinit fizic, solid şi de neocolit precumun şef de oşti sau obşti maramureşean. Nici că adesea, pare,cunoscându-l de câţiva ani, opusul unui general (r) de trei stele. Ecordial, jovial, convivial ca un locotenent neliniştit, proaspătdebarcat în popota ofiţerilor dintr-o garnizoană de […]
Am scris această carte din dorinţa sinceră ca toţi cititorii săînţeleagă că undeva, în societate, există oameni care îşi dedică viaţaactivităţii într-un domeniu aflat totalmente în slujba apărăriidrepturilor şi libertăţilor acestora. Este nevoie de o reevaluarepermanentă a metodologiei de analiză a securităţii şi a mediului desecuritate naţional şi internaţional? Este importantă raportareapermanentă la necesitatea respectării […]
Cele două lucrări prezintă o serie de articole publicate de autor înziarul Ziua Veche, cu subiecte abordând în special sfera politicii dinRomânia, dar şi unele teme reflectând situaţia externă. Scrise cu vervănedisimulată, critic, fără ocolişuri, articolele se pot încadra cuuşurinţă într-un manifest politic în genul J’accuse pe plaiurimioritice.
O carte dedicată lunilor care au precedat invazia din Cehoslovacia decătre trupele pactului de la Varşovia. “Naţionalismul este o forţa liberală în Europa de Est, el reprezintălupta de a o rupe cu tiparul impus de sovietici. Pe de altă parte, înUniunea Sovietică apelul la sentimentul naţional este o chemare laconservatorismul patriotic, nu la liberalism.” 7 […]
Încarc...