Billy Budd, marinar anticipează modernismul nu doar în tematică, ci și
în formă, prin colajul de genuri și prin finalul său deschis.
Astfel, cititorul ultimei opere a lui Melville este confruntat cu o
alegere dificilă. Relatarea cea mai lungă, povestirea propriu-zisă, îşi
stabileşte propria autenticitate cu ajutorul procedeelor literare
tradiţionale, precum repetiţia şi elaborarea minuţioasă, dar celelalte
două scurte relatări pun la îndoială această autenticitate, beneficiind
de dreptul la ultimul cuvânt. Pe care dintre cele trei povestiri e
chemat cititorul s-o accepte? Aidoma lui Babo sau Bartleby sau oricărui
alt personaj, care sunt adevărate insule ale tăcerii în mijlocul
oceanului de cuvinte al operei sale, păstrează tăcerea şi Melville,
despre care Hawthorne afirmă că nu putea „nici să creadă, nici să se
simtă în largul lui în necredinţă".