„Abia terminasem scrierea cărții și într-o noapte m-am visat iarăși la
Islaz, cum mi se întâmplă mai mereu. Stăteam la masă, sub dudul de lângă
poartă, dimpreună cu mama și cu bunicii. Se însera, frunzele foșneau
trist și după ce am ezitat îndestul, m-am uitat la tata-mare altcumva,
sfâșiat de emoție, și i-am împărtășit, cu vocea tremurândă, marele
secret: „Să știi că am isprăvit Cartea Islazului meu!". El m-a fixat
tulburat și ochii au început să-i lăcrimeze. M-a podidit plânsul, să mă
înece, nu altceva, noroc că m-am trezit la timp! Perna era udă, iar eu
nu-mi găseam locul, aș fi vrut s-o iau la goană înapoi, în trecutul
îndepărtat din care tocmai mă întorsesem.
Ce semn o mai fi și ăsta? m-am întrebat copleșit de dorul alor mei și m-
am grăbit să definitivez manuscrisul. Cât să aștepte și ei povestea ce-i
va ține în viață de-a pururea, cât?
Dumnezeu să-i binecuvânteze și să-mi ierte întârzierea în așezarea pe
hârtie a confesiunilor islăzene!”

Despre autor-
MARIAN NAZAT este unul dintre cei mai apreciați comentatori, eseiști și
publiciști ai zilelor noastre. În adolescență, își dorea să ajungă
pictor, apoi a fost pasionat de fotbal. În final, a optat pentru o
carieră juridică, devenind inițial magistrat, apoi avocat. Un redutabil
specialist în drept penal, Marian Nazat este, totodată, unul dintre cei
mai titrați și citiți publicists, autori de eseuri și jurnaliști din
peisajul contemporan.