Cand Claude Simon a primit nobelul in 1985, Georgicele era, la acea data, ultima sa lucrare aparuta (1981), ceea ce a determinat critica sa faca necesara legatura. Romanul împrumuta de la vergiliu ceva din normativul sacru al literaturii europene. Inovatia reconstituie in cheia noului roman un corp narativ polifonic alcatuit din fragmente spatio-temporale amplasate in franta anilor 1793 si 1940 si in Spania anului 1936. Bonaparte, orwell si autorul insusi sunt eroi sublimati in acest tesut al modernitatii sfasiat asemenea lui orfeu de bacantele dezlantuite ale unei modernitati cu orice pret. In epoci diferite si in perioade de tumult si de violente, trei personaje traiesc evenimente si experiente care par sa se repete, sa se suprapuna, in timp ce indiferente fata de evenimentele tragice, fata de destramarile familiilor, pe parcursul lecturii revin aceleasi munci ale câmpului, aceeasi succesiune a anotimpurilor,a ploii, a soarelui, a primaverii.
Romanul conturează portretul lui Stephen Daedalus, un tânăr deoptsprezece sau nouăsprezece ani care ne este înfăţişat ca student înprimul şi cel de-al doilea an de studii la colegiul iezuit UniversityCollege din Dublin, în preajma anului 1900…Numindu-şi personajul principal „Daedalus”, un nume pe de o partemoştenit de la tatăl irlandez al lui Stephen şi pe de […]
Cineva m-a iîntrebat odată: Ce faci? Cum scrii, cum creezi? Nu scrii,i-am răspuns. Nu încerci să scrii. Este foarte important: să nu încerci,fie că e vorba de Cadillacuri, de creaţie sau de imortalitate. Aştepţi,şi, dacă nu se întâmplă nimic, mai aştepţi un pic. La fel şi cu gândaculde sus de pe tavan. Aştepţi până vine […]
Povestirea apare divizată în trei secvenţe – familia înainte de moartealui Jay Follet, povestea accidentului şi reacţia lui Rufus la moarteatatălui său. Conturul povestirii este destul de simplu. După o zipetrecută plimbându-se, discutând şi mergând la cinematograf cu fiul săuRufus, Jay Follet este chemat la căpătâiul tatălui său. Când soseşte,află că tatăl nu este atât […]
Cineva m-a întrebat odată: „Ce faci? Cum scrii, cum creezi? Nu scrii,i-am răspuns. Nu încerci să scrii. Este foarte important: să nu încerci,fie că e vorba de Cadillac-uri, de creaţie sau de imortalitate. Aştepţi,şi, dacă nu se întâmplă nimic, mai aştepţi un pic. La fel si cu gândaculde sus de pe tavan. Aştepţi până vine […]
INAINTE DE TACERE CUPRINDE ASPECTE DIN COPILARIA SI TINERETEA AUTORULUI, AMINTIRI PLACUTE, PLICTISITOARE SAU DEZAGREABILE, NELINISTI, INTREBARI FUNDAMENTALE DESPRE OM SI DUMNEZEU. IN CENTRUL EVOCARILOR SE AFLA CASA. „DORESC CA TOTUL IN CASA SA RAMINA ASA CUM ESTE, CU SCOROJELILE SI PERETII SAI COSCOVITI… CASA ACEASTA IN CARE S-A NASCUT OPERA MEA SI A MURIT […]
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria „declinului unei familii” să-i viziteze şi pe alţii, caburghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea,ca scriind – în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau obucată de […]
Oameni precum Knulp „nu sunt, ce-i drept, folositori; în schimb, suntmult mai puţin dăunători decât majoritatea celor folositori. Atunci cândun astfel de Knulp, înzestrat cu suflet şi talent, nu-şi află locul înlume, lumea e şi ea la fel de vinovată ca însuşi Knulp”. Hermann Hesse„De neuitat rămâne impresia de-a dreptul electrizantă pe care demian-ulacelui misterios […]
Cu ironia sa plină de rafinament, cu inegalabila sa măiestrie artistică,Thomas Mann imaginează o posibilă întâlnire între iubita din tinereţe alui Goethe, neuitata Lotte a lui Werther, şi cel care, cincizeci de animai târziu, devenise patriarhul literaturii germane. Câtă emoţiereprimată, câte sentimente contradictorii, ce jocuri subtile cu miturileunei epoci încap între copertele acestei cărţi fermecătoare.
Încarc...