UNA DINTRE CAPODOPERELE LITERATURII DIN SECOLUL XX, MUNTELE VRAJIT STRINGE LAOLALTA INTR-O FRESCA INTELECTUALA TOATE FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA OMULUI MODERN. IN ACEST ROMAN, THOMAS MANN DESCRIE SOCIETATEA EUROPEANA INAINTE DE PRIMUL RAZBOI MONDIAL - O LUME BOLNAVA CARE SE NAPUSTESTE SPRE CATASTROFA.
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria “declinului unei familii” să-i viziteze şi pe alţii, caburghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea,ca scriind – în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau obucată de […]
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria “declinului unei familii” să-i viziteze şi pe alţii, caburghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea,ca scriind – în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau obucată de […]
Cu ironia sa plină de rafinament, cu inegalabila sa măiestrie artistică,Thomas Mann imaginează o posibilă întâlnire între iubita din tinereţe alui Goethe, neuitata Lotte a lui Werther, şi cel care, cincizeci de animai târziu, devenise patriarhul literaturii germane. Câtă emoţiereprimată, câte sentimente contradictorii, ce jocuri subtile cu miturileunei epoci încap între copertele acestei cărţi fermecătoare.
Thomas Mann este poate unul dintre cei mai sfâşiaţi artişti din secolulnostru. Nevoia de a se dedica operei nu este contrazisă, ca la Kafka, decondiţiile exterioare, de necesitatea de a exercita o meserie burgheză,ci de însăşi structura psihică contradictorie. Lui Thomas Mann existenţaşi activitatea artistului i s-au părut întotdeauna profund suspecte. –Thomas Kleininger
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria “declinului unei familii”să-i viziteze şi pe alţii, ca burgheziaeuropeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea, ca scriind– în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau o bucată deistorie […]
Aşteptări! Ne aduceţi ofilirea… fructe prea coapte! Am muşcat dincarnea voastră numai atunci când setea îmi devenise de nesuportat şicând nu-i mai puteam îndura arsura. Fructe trecute! Mi-aţi umplut guracu o fadoare otravită şi mi-aţi tulburat adânc sufletul. – Fericit celcare, tânăr încă, a muşcat din carnea voastră tare şi a supt suculvostru parfumat de […]
E GREU SA NU OBSERVI ASEMANARILE CU PROUST. ÎNSA MODUL DE A CAUTA AL LUI HESSE DIFERA DE CEL AL SCRIITORULUI FRANCEZ. ÎN VREME CE PROUST URMARESTE SA ADUCA LA SUPRAFATA, DIN PENUMBRA SUBCONSTIENTULUI, TRAIREA CA ATARE, APARENT FARA INSEMNATATE, HESSE RECHEAMA DIN INTUNERICUL TRECUTULUI, RINDUIESTE SI INTERPRETEAZA ACELE PORNIRI CARE, APROAPE INTOTDEAUNA, SINT ADIACENTE […]
Tânărul dascăl şi elevul dintr-o şcoală monahală: Narcis şi Gură-de-Aur.Între cei doi ia naştere o prietenie profundă, dar drumurile lor sedespart. Gură-de-Aur se lasă pradă plăcerilor cărnii şi va pribegi aniîn şir din femeie în femeie. Este salvat de Narcis, devenit între timpabatele Ioan. O ultimă călătorie îi provoacă boala şi, în cele din urmă,moartea.
În mai 1943, Antoine de Saint-Exupéry, într-un tren care îl duce de laOran la Alger, întâlneşte o tânără femeie de douăzeci şi trei de ani,originară din regiunea estică a Franţei, căsătorită şi locuind la Oran,ofiţer şi sanitar pentru Crucea Roşie. Se îndrăgosteşte pe dată de ea şio frecventează în cursul ultimului an al vieĺii lui. […]
Încarc...
