O vară caldă într-un mic oraş de pe malul Mării Baltice. Benny Goodmann şi Ray Charles sunt încă la modă, pe străduţe umblă omul cu flaşneta, se plăteşte cu "mărci" şi când intră în clasă profesoara de engleză, elevii răspund: "Good Morning Mrs. Petersen". Faptul că Stella Petersen şi elevul Christian se iubesc nu-l ştie nimeni, chiar dacă nuvela nu vorbeşte despre altceva. Cum se ajunge la această iubire, cum se transformă cuvintele şi gesturile, întâlnirile şi atingerile întâmplătoare în pasiune, cum trebuie această pasiune să se confrunte cu realitatea, cum vrea Christian să asigure durata acestei iubiri printr-un plan pe cât de îndrâzneţ, pe atât de iluzoriu şi cum se va sfârşi dintr-o dată totul - sau poate că nu chiar totul. Cum devine dragostea nemuritoare tocmai prin moarte - despre asta povesteşte Siegfried Lenz cu talent nemaipomenit, cu distanţare şi umor, alert, compact, închistat. Din subiectul iubirii pământene trecătoare, care se descompune sub atingerea timpului, din imposibilitatea împlinirii fericirii răzbate melancolia unui Theodor Storm. Din stricteţea povestiri se simte duritatea existenţială a lui Ernest Hemingway. Cu toate acestea, cel mai tare se simte simpatia şi integritatea de povestitor a lui Siegfried Lenz, car dezvoltă din iubire, aventură, decizii şi moarte pe un spaţiu restrâns al nuvelei o problemă firească umană care este valabilă mereu - în toate timpurile şi în toate locurile.
Portretul este o carte ingenioasă, care vorbește despre o perioadăreprezentativă din istorie. Nu știu dacă este multă lume care să nu fiauzit de dinastia Rothschild, reprezentativă Franței secolului al XIX-lea. Betty de Rothschild este una dintre cele mai cunoscute evreice aleistoriei, familia ea aristocrată fiind una cunoscută în lumea artelor, afinanțelor și a afacerilor. Portretul […]
Personaje înduioșătoare, o femeie gata să lase totul în urmă pentru a seredescoperi. O lume în care iertarea, maturizarea, înţelegereatrecutului și descoperirea de sine conturează povestea personajuluiprincipal, Maribeth Klein. Gayle Forman este un fin observator alnaturii umane, iar romanul său irezistibil aduce în discuţie ambivalenţafaptului de a fi mamă în ziua de azi, și pune […]
În 1974, la doar trei ani după „tezele din iulie” ameninţând săinstaleze la noi un nou îngheţ cultural, egal aproape, ca forţădistructivă, cu cel precedent, stalinist, Augustin Buzura dă literaturiiromâne „un roman mitic” – Feţele tăcerii. Cititorii îl vor citi cuaviditate. Criticii nu vor greşi considerându-l unul dintre cele maiimportante ale literaturii române postbelice. Dar […]
Totul începe cu o întrebare, o simplă favoare cerută de o soţie, artistadaneză Gerda Wagener, soţului ei, Einar Wegener, în timp ce ea îi faceportretul în atelierul lor – scenă a unei transformări pe care niciunuldin ei n-o poate anticipa. Îmbinând realitatea cu ficţiunea într-oviziune romantică originală, Daneza schiţează elocvent o intimitateunică ce defineşte viaţa […]
„– Manuela, ce rămâne despuiat şi părăsit ori încotro am lua-o, oricâtam rătăci între punctele cardinale? Luciul mărilor şi al oceanelor.Pustia apei, care e cea mai tristă, în infinita şi inutila eiseninătate. Ea rămâne mediul planetar etern nelocuit de om. Cu aceastăgoliciune lichidă mă asemui eu. Cu singurătatea mărilor. Unde nu vezinimic altceva decât mutele […]
ABSENTII de Augustin Buzura“Augustin Buzura nu apare, irumpe în romanul românesc contemporan ca uncombatant de forţă. Primul sau roman, “Absenţii”, publicat în 1970,produce panică în rândul autoritaţilor vremii ca o neverosimilă exploziede libertate în chiar fortificaţiile fostului regim totalitar. O altăexplozie îi răspunde – de popularitate -, de îndată ce cartea ajunge lacititori. La nici […]
“Nu am citit – şi nici nu cred că există – vreun roman apărut în Româniacomunistă mai subversiv la adresa regimului totalitar decât Drumulcenuşii de Augustin Buzura. Termenul însuşi de subversiv riscă să parănepotrivit în acest caz, căci subversivitatea presupune ascundere,evitarea confruntării directe, subminare prin aluzie şi oblicitateeventual ironică. Or, ceea ce uimeşte în paginile […]
Romanul se bazează pe evenimente reale, petrecute în 1840 în pădureaEpping, la periferia Londrei, legate de încarcerarea poetului naturalistJohn Clare. După o luptă îndelungată cu dependenţa de alcool, neglijenţăși depresie, Clare caută salvarea la High Beach Private Asylum, oinstituţie care funcţiona după principii reformiste, cunoscute maitârziu ca terapie ocupaţională. În aceeași perioadă, în zonă se […]