vieţile a şase personaje din copilărie şi până la vârsta senectuţii,
prezentate în serii alternative de monologuri interioare. Romanul
explorează posibilitatea de comunicare şi dragostea dintre indivizi în
faţa încercărilor vieţii, dar şi a morţii.
Un omagiu adus scriitoarei de Leonard Woolf, având la bază jurnalulpăstrat de autoare timp de 27 de ani. Note referitoare la propriascriitură, simple exerciţii literare, relatări legate de persoane sauepisoade din viaţa care i-au influenţat opera, comentarii pe margineaunor opere literare – Iată câteva elemente care întregesc portretul uneifiguri emblematice în peisajul literaturii universale.
E un adevăr limitat, dar un adevăr totuşi, că toate cărţile se referă laalte cărţi şi reprezintă experienţa doar tratând-o ca pe o altă carte.Unele opere pot ridica această limită în totalitate: Don Quijote e oastfel de operă şi Orlando e alta. Quijote şi Orlando sunt cititoripasionaţi şi reprezentanţi ai autorilor lor, alţi cititoripasionaţi.[..] în […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
Acţiunea romanului se petrece între anii 1939-1945. Sunt evocateamintirile lui Abel Tiffauges: la colegiul Saint Christophe de Beauvaisîl întâlneşte pe Nestor, elev ciudat şi privilegiat, care îl ia subaripa sa, însă acesta moare în ziua în care colegiul ia foc. Dar cumizbucneşte cel de al Doilea Război Mondial, va trece prin o serie deîntâmplări nefericite […]
Viaţa în micul târg de provincie Torrelles, aflat aproape de Barcelona,nu e deloc uşoară pentru tânărul medic veterinar care a venit aicisă-şi pună cunoştinţele înslujba oamenilor simpli de la ţară.Reci şi suspicioşi, localnicii îl privesc cu neîncredere şi doarsprijinul văduvei Colomer îi va deschide porţilesocietăţii burgheze, ca şi pe ale staulelor şi ale coteţelor de […]
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptitudinile ce vizau[…] plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
Un succes uriaş şi o carte pe care o citeşti pe nerăsuflate încă de laprimele rânduri. Un roman gotic plin de intrigi care amintesc de operelecelebre, cum ar fi Jane Eyre şi La răscruce de vânturi. Roman deacţiune, dar şi de dragoste, cu o atmosferă adesea sumbră şi străbătutde suspans (nu întâmplător, romanul a fost […]
Deşi este romanul unei familii – Pargiter – cartea nu abundă înevenimente senzaţionale, ci este, aşa cum ne-a obişnuit Virginia Woolf,o atentă şi sensibilă disecare a unor universuri interioare. Gândurileşi simtămintele personajelor evoluează pe un ax temporal marcat întitlurile capitolelor. Veţi întâlni, de asemenea, o descriere minuţioasăşi totodată tandră a Londrei, acest oraş mitic, la […]
Nu te mai naşti femeie, ci devii. Nu există nici un destin biologic,psihic, economic care să definească înfăţişarea ce-o dobândeşte în sânulsocietăţii femela omenească; ansamblul civilizaţiei elaborează acestprodus intermediar între mascul şi castrat, definit ca fiind feminin.Fără îndoială că dacă menţii o castă în stare de inferioritate, earămâne inferioară: Libertatea însă poate rupe cercul aceesta; […]