"Împuşcăturile vânătorului" redă povestea unui bătrân care nu mai are mult de trăit, Carlos, ale cărui însemnări susţin drama acestui microroman de atmosferă. Bântuit de amintiri în casa lui enormă din Madrid, în care nu a dorit să trăiască niciodată, bătrânul încearcă să îşi regăsească trecutul din fragmente de amintiri, într-un prezent care îl apasă: începuturile sale modeste, ascensiunea economică şi socială din Madridul postbelic, iubirile şi prietenii. Dar drumul aparent lin ce promite găsirea fericirii se dovedeşte presărat cu primejdii şi cu trădări, care acum îi invadează existenţa solitară. Tema morală a romanului se opreşte asupra anilor '40-'50, când "inocenţa" unei generaţii s-a clădit pe temelia şubredă a corupţiei şi a degradării.
OMUL, MIA-M ZIS, ESTE FIINTA AL CAREI GLAS RASUNA IN ADAPOST SI IN LAGARELE DE PRIZONIERI. ALTII AU SUSTINUT SUS SI TARE CA OMUL ESTE ECHIVALENT CU SUMA FANTASMELOR, INSTINCTELOR REFULATE, DORINTELOR NEMARTURISITE. SINT IMBIAT SA SCRIU: OMUL ESTE FACUT DIN TOT CEEA CE SE CLADESTE PE ACEASTA VEHEMENTA CONSTIINTA DE A EXISTA – NUMAI […]
În ziua arestarii sale,K.deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seintâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii.Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodata, conform unor legi despre care nimeni nu ştienimic, el […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
PROCESUL LUI KAFKA ESTE DEJA UNUL DINTRE TEXTELE CLASICE ALE LITERATURII ABSURDULUI. UNIVERSUL IN CARE JOSEF K. TRAIESTE ESTE UNUL AL LIBERTATILOR LIMITATE, AL AGRESIUNILOR VAGI, ABIA PERCEPUTE, DAR GENERATOARE DE ANXIETATE SI PSIHOZA. PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE UN POTENTIAL ALTER EGO AL FIECARUIA DINTRE NOI.
Daca in arta lecturii, am reunit eseurile-manifest ale Virginiei Woolfprivind principiile modernismului, in Portrete in oglinda, am regrupat oserie de texte semnificative pentru modul in care scriitoarea isiilustreaza crezul poetic în cuprinsul portretului literar.Pornind de lateoria viziunii fragmentare, alimentata de descoperirea realitatiiinterioare, de relativitatea perceptiei subiective si de constiintafragilitatii efemere, autoarea ne invita sa privim […]
CEL CARE CUNOASTE INFINITELE SCRUPULE CE-L TORTURAU PE KAFKA IN PREAJMA PUBLICARII VREUNEI LUCRARI PROPRII VA STI SA APRECIEZE LA JUSTA VALOARE ACEST VOLUM CARE CUPRINDE NUMAI TEXTE CARE POARTA GIRUL AUTORULUI. CITITORUL VA INTILNI AICI POVESTIRI ATIT DE FAIMOASECA METAMORFOZA SAU COLONIA PENITENCIARA, DAR SI TEXTE CARE APAR PRIMA DATA IN LIMBA ROMANA.
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptitudinile ce vizau[…] plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
În timp ce Idriss îŞi păzea turma de capre şi oi, nu departe de oazaTabbelbala, un Land Rover şi-a făcut apariţia. O tânără blondă foarteatrăgătoare i-a făcut o poză tânărului păstor, urmând să i-o trimitădupă ce va ajunge la Paris.În zadar a aşteptat Idriss. Poza nu i-a mai fost trimisă. Mai târziu,când va pleca spre […]
Cine sunt cei doi iubiţi înfăţişaţi în Mireasa evreică, unul dintre celemai misterioase tablouri ale lui Rembrandt? Cinesunt cele două personaje enigmatice, unite pentru totdeauna de maestrulolandez într-un gest de gingăşie? Răspunsul pare scris în sute de paginicu o caligrafie măruntă, un caiet galben de care nu se desparteniciodată studenta la Arte Rebecca Lopes da […]
Încarc...