Se intampla in Franta, in timpul razboiului, cand nu era vreme pentru dragoste.
Cand John Franklin, pilotul bombardierului Wellington, aterizeaza fortat in Franta ocupata, din vremea celui de Al Doilea Razboi Mondial, nu avea decat doua lucruri in minte: siguranta echipajului sau si sa-si ingrijeasca bratul grav ranit. Norocul le surade si sunt adapostiti in casa unui fermier a carui familie isi risca viata pentru a le oferi protectie si a-i ajuta sa se insanatoseasca, planuind sa ii ajute sa se intoarca in Marea Britanie. Dar pe parcursul calduroasei veri ce veni, ofiterul englez se indragosteste de fata fermierului francez, Francoise, si totul se transforma intr-o mistuitoare poveste de dragoste si razboi, demonstrandu-ne cum chiar si in mijlocul ororilor razboiului, se pot naste dragostea si fericirea. Dar fortele germane patruleaza prin zona si singura lor sansa de a supravietui e fuga: fuga din Franta.
Virginia Woolf poate fi descrisă drept o estetă apocaliptică, pentrucare existenţa umană şi lumea întreagă sunt în final justificate doar cafenomene estetice.[…] Pentru ea realitatea se schimbă cu fiecarepercepţie nouă, iar ideile sunt umbre care mărginesc momenteleprivilegiate. Harold Bloom CANONUL OCCIDENTAL
O carte celebra a unui pilot de linie pe timp de pace si pilot militarin timpul celui de-al doilea razboi mondial, mort in conditiimisterioase, pe cind isi indelinea ultima misiune. “Citadela” este oparabola eleganta care solicita atentia cititorului pentru a-i patrundeintelesurile profunde. Observatia fina, perceptia ascutita, introspectiapsihologica fac din aceasta carte un model intelectual de […]
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
OMUL, MIA-M ZIS, ESTE FIINTA AL CAREI GLAS RASUNA IN ADAPOST SI IN LAGARELE DE PRIZONIERI. ALTII AU SUSTINUT SUS SI TARE CA OMUL ESTE ECHIVALENT CU SUMA FANTASMELOR, INSTINCTELOR REFULATE, DORINTELOR NEMARTURISITE. SINT IMBIAT SA SCRIU: OMUL ESTE FACUT DIN TOT CEEA CE SE CLADESTE PE ACEASTA VEHEMENTA CONSTIINTA DE A EXISTA – NUMAI […]
IUBESC ACEASTA POVESTE, EMOTIONANTA SI LACATUITA CU MESTESUG, PENTRU OMENESCUL CE RAZBTE DIN FIECARE PAGINA A EI. GASESC IN EA SIMTAMINTE PE CARE LE-AM TRAIT EU INSUMI IN VREMEA COPILARIEI SI PE CARE LE-AM PIERDUT SI APOI MAI SINT CELE DOUA SCENE DE DRAGOSTE: ELEAU DEVENIT DE-ACUM INTIMPLARI DIN PROPRIA MEA VIATA STEFAN ZWEIG
Cine deschide astazi cartea de eseuri a Virginiei Woolf, cu intentia dea se initia in arta lecturii, are din prima clipa senzatia patrunderiiintr-un spatiu privilegiat. E invitat sa se dezbrace de prejudecatile side servitutile exercitiului academic, pentru a se aventura intr-ofascinanta experienta a libertatii de cuget. Tinta unui asemenea demers,dupa cum vom vedea, este, pe […]
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]
COLECTIA “OPERE XX” CONTINUA SERIA DE AUTOR MALRAUX CU O SUITA DE ESEURI: ISPITA OCCIDENTULUI, SATURN. ESEU DESPRE GOYA, CAPUL DE OBSIDIAN, OMUL PRECAR SI LITERATURA, DISPUSE IN ORDINE CRONOLOGICA. VOLUMUL CONTINE TEXTELE REVIZUITE SI NECENZURATE ALE UNOR TRADUCERI DE MARCA. “CEEA CE CONTEAZA IN MOD ESENTIAL PENTRU MINE ESTE ARTA. SINT IN ARTA ASA […]