Scrise şi publicate la interval de mai mulţi ani - 1910, 1914, respectiv, 1920 - cele trei proze reunite în acest volum au un element comun: deşi în moduri diferite, ele abordează problematica artistului. Gertrud este povestea a doi prieteni muzicieni, complet deosebiţi prin fire şi destin, uniţi şi despărţiţi prin dragostea lor pentru aceleaşi femei; Rosshalde este povestea unei căsnicii de artist sortite destrămării; în timp ce Ultima vară a lui Klingsor evocă ultimele luni din existenţa unui pictor a cărui sete de viaţă şi intensitate a creaţiei ne trimit cu gândul la destinul lui Vincent van Gogh.
Efortul de a scrie o povestire este la fel de intens ca la începereaunui roman. Căci în primul paragraf al unui roman trebuie definit totul:structura, ton, ritm, lungime şi uneori chiar şi caracterul vreunuipersonaj. Restul este plăcerea de a scrie, cea mai intimă şi solitarăcare se poate imagina, şi dacă nu-ţi petreci restul vieţii corectîndu-ţicartea […]
Reconstituirea unei pasionante povești de dragoste, eșuată din cauzaunor prejudecăţi de netrecut. În cercul strâmt al unei familii, frateleintervine brutal în destinul surorii sale. Blestemul sentimentelorîmpiedicate să se desfășoare în firescul lor se întinde pe mai multegeneraţii, într-un roman cu o atmosferă de o densitate uluitoare.
Povestea vieţii lui Adrian Leverkühn – biografia fictivă a unuicompozitor care îşi vinde sufletul diavolului -, reprezintă pentruThomas Mann un bun prilej de a cuprinde laolaltă toate etapele dedezvoltare ale vechii legende a lui Faust şi a le pune în legatură cuproblematica ameninţătoare a vremurilor noastre, a “recăderiicatastrofale a spiritului supra şi hiperdezvoltat într-un primitivismarhaic”. […]
Literar, cartea mea cea mai importantă, cea care poate să mă salveze dela uitare este Toamna patriarhului… A fost romanul care m-a făcut celmai fericit scriindu-l, căci este cel pe care am vrut dintotdeauna să-lscriu şi, în acelaşi timp, cel în care mi-am împărtăşit plenar propriileexperienţe şi confesiuni… Într-adevăr, este un roman-mărturie, oautobiografie încifrată…Dacă ar […]
Romanul o are în centru pe Edna Pontellier, soţie şi mama, dar înaintede toate o femeie cu un spirit liber, neîmblânzit, care nu se regăseştedefel în modul de viaţă victorian, atât de plin de constrângeri şiinterdicţii. Rebelă până în măduva oaselor, ea nu pricepe în ruptulcapului de ce întreaga existenţă a femeilor trebuie să graviteze […]
Algeria. O şaretă cufundată în noapte transportă o femeie gata să aducăpe lume un copil. Patruzeci de ani mai târziu, Jacques, copilul devenitadult, face o călătorie în timp, prilejuită de vizita la mormântultatălui său, mort la douăzeci de ani în bătălia de pe Marna. Tesute înlumini şi umbre, amintirile legate de copilărie, de şcoală, de […]
LAUREATUL PREMIULUI NOBEL NE ÎNVAȚĂ BUCURIA DIN LUCRURILE MICITânărul Peter Camenzind nu este prea lămurit ce vrea de la viață.Student la Zürich, își împarte timpul între cursuri și cârciumi, suferădin dragoste, dar și pentru pierderea unui prieten drag. Își găseșteînsă pacea interioară atunci când îl întâlnește pe Boppi, un invalid dela care reînvață ce înseamnă […]
Profesiune de credinţă individualistă, respingere a fiecărei doctrine,blamare a lumii guvernate de bani şi de putere, elogiu al vieţiicontemplative şi al peisajului unei Indii recreate cu măiestrie,Siddhartha este, în esenţă, un roman iniţiatic, devenit, de-a lungultimpului, text “sacru”.Călătoria spre Soare-Răsare – o poveste despre redescoperirea naturiiumane Şi refacerea drumului spiritual după efectele devastatoare alecelor două […]
Încarc...