Scrisă între 1956 şi 1957 şi publicată pentru prima dată în 1961, „Colonelului n-are cine să-i scrie“ este povestea unui veteran scăpătat al Războiului de O Mie de Zile. Acesta încă nădăjduieşte că-şi va primi pensia care i-a fost promisă cu cincisprezece ani în urmă şi, prin urmare, în fiecare vineri, merge la poştă. Acţiunea se petrece în perioada „Violenţei“, când în Columbia fusese institută legea marţială. Colonelul şi soţia sa astmatică trăiesc în sărăcie , şi-au pierdut fiul în timpul represiunii politice, nutrind speranţa că vor putea vinde cocoşul de lupte rămas de la fiul lor. Câteva teme importante ale marilor romane ale lui Marquez se regăsesc în această bijuterie literară din perioada de început a carierei sale de scriitor.
Cea mai cunoscută și mai apreciată operă a lui Jane Austen vă introduceîn lumea de la cumpăna veacurilor xvlll și xlx. Observația fină șiumorul autoarei oferă cititorului delicioase momente de lectură,surprinzînd modul de viață britanic la un anumit nivel social. Nulipsește nici povestea de dragoste cu peripețiile ei.
Scrise şi publicate la interval de mai mulţi ani – 1910, 1914,respectiv, 1920 – cele trei proze reunite în acest volum au un elementcomun: deşi în moduri diferite, ele abordează problematica artistului.Gertrud este povestea a doi prieteni muzicieni, complet deosebiţi prinfire şi destin, uniţi şi despărţiţi prin dragostea lor pentru aceleaşifemei; Rosshalde este povestea unei […]
“Hanul lui Finn a fost conceput iniţial ca o serie de fabule, bucăţi înproză: scurte, concise şi concentrate (“epiclete”, pentru a folosineologismul creat de Joyce), stăruind asupra unor momente formatoare dinistoria şi mitologia irlandeză, care cuprind un mileniu şi jumătate dela sosirea Sfântului Patrick în Irlanda. (…)Episoadele din Hanul lui Finn sunt scrise într-o diversitate […]
“În Incredibila şi trista poveste a candidei Eréndira şi a bunicii salefără suflet, la fel ca în Un veac de singurătate, imaginile par a izvorîla fel de firesc ca florile silvestre într-un câmp mănos, după ploaie.Această capacitate uimitoare a lui García Márquez de a crea imagini (pecare, după spusele lui, a deprins-o de la bunica), […]
Plasat în peisajul spectaculos al Rivierei franceze în anii 1920,Blândețea nopții este povestea romantică și tragică a actriţei RosemaryHoyt și a cuplului din înalta societate Dick și Nicole Diver. Dick, untânăr psihiatru strălucit, este în aceeași măsură soţul și medicul luiNicole, a cărei avere îl abate din drumul său și a cărei putere creșteîn detrimentul […]
Algeria. O şaretă cufundată în noapte transportă o femeie gata să aducăpe lume un copil. Patruzeci de ani mai târziu, Jacques, copilul devenitadult, face o călătorie în timp, prilejuită de vizita la mormântultatălui său, mort la douăzeci de ani în bătălia de pe Marna. Tesute înlumini şi umbre, amintirile legate de copilărie, de şcoală, de […]
În ziua arestării sale, K. deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seîntâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii. Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodată, conform unor legi despre care nimeni […]
Povestea vieţii lui Adrian Leverkühn – biografia fictivă a unuicompozitor care îşi vinde sufletul diavolului -, reprezintă pentruThomas Mann un bun prilej de a cuprinde laolaltă toate etapele dedezvoltare ale vechii legende a lui Faust şi a le pune în legatură cuproblematica ameninţătoare a vremurilor noastre, a “recăderiicatastrofale a spiritului supra şi hiperdezvoltat într-un primitivismarhaic”. […]
În 1942, într-o mănăstire din Columbia, sunt scoase la lumină rămăşiţelelumeşti ale unei adolescente, Sierva Maria de Todos Los Angeles.Splendida ei podoabă capilară măsoară douăzeci şi doi de metrilungime… Să fie oare această descoperire fructul imaginaţieiînflăcărate a autorului? Reală sau fictivă, ea reprezintă punctul deplecare al unei inedite poveşti de dragoste, desfăşurate pe fundalulpitoresc şi […]
”Amintiri de la curtea cu juri” este o culegere de însemnări din timpulcelor aproape două săptămâni pe care André Gide le-a petrecut ca juratla Rouen. Fin observator, scriitorul a zugrăvit portretul unui sistemjuridic bolnav, cu judecători şi juraţi incompetenţi, anchete făcute demântuială, interogatorii care nu duc nicăieri, un sistem în care ceisărmani şi fără apărare […]
Încarc...