OAMENI PRECUM KNULP "NU SINT, CE-I DREPT, FOLOSITORI; IN SCHIMB, SINT MULT MAI PUTIN DAUNATORI DECIT MAJORITATEA CELOR FOLOSITORI. A TUNCI CIND UN ASTFEL DE KNULP, INZESTRAT CU SUFLET SI TALENT, NU-SI AFLA LOCUL IN LUME, LUMEA E SI EA LA FEL DE VINOVATA CA INSUSI K NULP".HERMANN HESSE"DE NEUITAT RAMINE IMPRESIA DE-A DREPTUL ELECTRIZANTA PE CARE DEMIAN-UL ACELUI MISTERIOS SINCLAIR A PROVOCAT-O DI N CLIPA APARITIEI SALE; O POVESTIRE CE ATINGEA CU INSPAIMINTATOARE CLARITATE NERVUL TIMPULUI, PRIMITA CU INCINTARE SI RECUNOSTINTA D E O INTREAGA GENERATIE CE-SI REGASEA IN EA CELE MAI ADINCI SIMTAMINTE."THOMAS MANN
COLECTIA “OPERE XX” CONTINUA SERIA DE AUTOR MALRAUX CU O SUITA DE ESEURI: ISPITA OCCIDENTULUI, SATURN. ESEU DESPRE GOYA, CAPUL DE OBSIDIAN, OMUL PRECAR SI LITERATURA, DISPUSE IN ORDINE CRONOLOGICA. VOLUMUL CONTINE TEXTELE REVIZUITE SI NECENZURATE ALE UNOR TRADUCERI DE MARCA. “CEEA CE CONTEAZA IN MOD ESENTIAL PENTRU MINE ESTE ARTA. SINT IN ARTA ASA […]
Deşi este romanul unei familii – Pargiter – cartea nu abundă înevenimente senzaţionale, ci este, aşa cum ne-a obişnuit Virginia Woolf,o atentă şi sensibilă disecare a unor universuri interioare. Gândurileşi simtămintele personajelor evoluează pe un ax temporal marcat întitlurile capitolelor. Veţi întâlni, de asemenea, o descriere minuţioasăşi totodată tandră a Londrei, acest oraş mitic, la […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
Este fatal să fii pur şi simplu bărbat sau femeie; trebuie să fiimasculin de feminină sau feminin de masculină. Este fatal pentru ofemeie să dea cea mai mică importanţă unui necaz; în orice caz, să seexprime conştient ca femeie. Şi “fatal” nu este o figură de stil; căcitot ce se scrie cu această înclinaţie spre […]
Seria de autor Montherlant debuteaza cu celebra tetralogie romanesca dincare fac parte: Fetele, 1936; Indurare pentru femei, 1936;Demonulbinelui, 1937; Leproasele, 1939. Desi alcatuiesc un tot: aceeasiactiune, acelasi personaj principal, romanele isi vor pastraindependenta, urmind a fi publicate succesiv. In primul volum altetralogiei – Fetele – este atacata nu femeia in sine, ci idolarizareafemeii, situatia privilegiata […]
În cazul meu se poate recunoaşte foarte bine o concentrare asuprascrisului. După ce mi-am dat seama că, din punct de vedere organic,scrisul reprezintă cea mai fertilă orientare a fiinţei mele, totul s-aprecipitat în această direcţie, lăsând fără preocupare toateaptitudinile ce vizau[…] plăcerile sexului, plăcerea de a mânca şi abea, bucuria meditaţiei filozofice şi a muzicii. […]
SERIA DE AUTOR GIDE PUNE SUB OCHII CITITORULUI UN FASCINANT EFFORT DE EXPLORARE A UNOR ZONE DE PENUMBRA CARE ASCUND DE MULTE ORI TAINE INAVUABILE. ANTHIM ARMAND-DUBOIS, LAFCADIO SAU IULIUS DE BARAGLIOUL SINT NU DOAR PROIECTII ALE AUTORULUI, CI PERSONAJE PE CARE GIDE INSUSI LE MANDATEAZA SA DEZBATA, SUB MASCA UNEI EXPERIENTE IMAGINARE, PROBLEMELE DE […]
Gerhard Meier (născut în 1917) este marele artist al literaturiielveţiene şi face parte dintre cei mai importanţi scriitori ailiteraturii universale contemporane. Tărâmul vânturilor, al cincilearoman al său, povesteşte, într-un limbaj de o muzicalitate aparte,despre lumea poeziei lui Meier, despre Amrain, mica localitate dinElveţia unde eroul cărţii, Rudolf Bindschädler, îşi aminteşte deprietenul său trecut în nefiinţă, […]
Scrise si publicate la interval de mai multi ani – 1910, 1914 respectiv1920 – cele trei proze reunite in acest volum au un element comun: desiin moduri diferite, ele abordeaza problematica artistului. Gertrud estepovestea a doi prieteni muzicieni, complet deosebiti prin fire sidestin, uniti si despartiti prin dragostea lor pentru aceleasi femei;Rosshalde, povestea unei casnicii […]
Încarc...