PUBLICAT PENTRU PRIMA DATA IN 1967, ROMANUL "UN VEAC DE SINGURATATE" A FOST CEL CARE L-A CONSACRAT PE AUTORUL SAU CA FIIND UNUL DINT RE MAESTRII NARATIVEI CONTEMPORANE, ADUCANDU-I IN 1982 PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURA. REEDITAREA ROMANULUI, INTR-O EDITIE PENTRU B IBLIOTECA DUMNEAVOASTRA, REPREZINTA UN EVENIMENT LITERAR DE EXCEPTIE PE CARE VA SFATUIM SA NU-L PIERDETI.NU EXISTA NICI TIMP, NICI SPATIU. GENERATII, FAPTE, PERSONAJE SE AMESTECA INTRE ELE. O EPOCA SE SUPRAPUNE CU CEALALTA, VISUL SE CONFUNDA CU REALITATEA, LUCRUR ILE EVOLUEAZA, SI TOTUSI NIMIC NU PARE A SE SCHIMBA. TOTUL SE PETRECE LA LIMITA DINTRE TRAGIC SI COMIC, DINTRE VIATA SI MOARTE.O LUM E EXTRAVAGANTA, PE CAT DE INDEPARTATA DE A NOASTRA, PE ATAT DE FAMILIARA, CUPRINSA INTR-UN VARTEJ DE REPERE CARE SE REGASESC IN TOAT E AMINTIRILE, IN TOATE ISTORIILE MARILOR FAMILII.
Acest volum reuneşte cele mai reuşite povestiri scurte ale autoruluicolumbian laureat al Premiului Nobel pentru literatură. Cititorului îisunt deschise astfel porţile realismului magic. Realitatea estemodificată de formule magice şi legende, minunile fac parte dincotidian. Candida Erendira şi bunica sa fără suflet, personajeemblematice ale prozei marqueziene, întruchipează, în acelaşi timp,inocenţa şi răul, dragostea şi perversiunea. Naraţiunea […]
Publicarea in 1981 a romanului “Cronica unei morţi anunţate” a stârnitentuziasmul unanim al criticii şi cititorilor. García Márquez işidovedeşte, incă o dată, în această operă de mica intindere,extraordinarele-i daruri de povestitor construind un roman perfect, petemeiul unui fapt simplu: o crimă anunţată, pe care nimeni nu sestraduieşte s-o oprească.
Gabriel Garcia Márquez trasează primele linii ale realismului magic,dând naştere unui loc mitic şi legendar: Macondo. Trei personaje dingeneraţii diferite, trei perspective diferite, aşadar, susţin un monologinterior centrat pe aceeaşi temă: moartea doctorului din sat, personajincomod şi ciudat. Bătrânul colonel, fiica lui şi nepotul îndeplinesc,la fel ca în Antigona, de unde şi mottoul cărţii, ritualulînmormântării, […]
EFORTUL DE A SCRIE O POVESTIRE ESTE LA FEL DE INTENS CA LA INCEPEREA UNUI ROMAN. CACI IN PRIMUL PARAGRAF AL UNUI ROMAN TEBUIE DEFINIT TOTUL:STRUCTURA, TON, RITM, LUNGIME SI UNEORI CHIAR SI CARACTERUL VREUNUI PERSONAJ. RESTUL ESTE PLACEREA DE A SCRIE, CEA MAI INTIMA SI SOLITARA CARE SE POATE IMAGINA, SI DACA NU-TI PETRECI […]
Gabriel Garcia Marquez abordează istoria actuală a Columbiei, relatândsechestrarea a zece jurnalişti din ordinul lui Pablo Escobar, şefulcartelului de la Medellin. Faptele au loc într-un climat de puternicetensiuni sociale, marcat de ascensiunea traficanţilor de droguri. Cumăiestria sa narativă inconfundabilă, Garcia Marquez transformă unreportaj într-un roman-cronică dinamic şi documentat, care reflectăcontradicţiile unei societăţi distruse de cel […]
”După Romeo şi Julieta, aceasta este cea mai frumoasă poveste de dragoste care s-a scris vreodată. (…) O să fac nefericiţi o mulţime de bărbaţi, deoarece iubirea reprezintă totul aici. Acest bărbat a facut, timp de 50 de ani, curte unei femei.” Scott Steindorff ”…Trăiseră destul împreună ca să-şi dea seama că dragostea era dragoste […]
“În anul în care am împlinit nouăzeci de ani, am vrut să-mi dăruiesc onoapte de dragoste nebună cu o adolescentă fecioară.” Aceasta e fraza cucare debutează romanul lui Garcia-Marquez. Un ziarist bătrân decidesă-şi sărbătorească a 90-a aniversare în stil mare, oferindu-şi un cadoucare îl va face să simtă că trăieşte: o adolescentă virgină. Într-unbordel dintr-un […]
În Ochi de câine albastru, scufundarea lui García Márquez în această“altă” realitate e profundă şi vertiginoasă. Aici nu este vorba despre orealitate plăcută şi amuzantă. García Márquez ne pune faţă în faţă cu oprezenţă inevitabilă – moartea -, dezvăluind-o ca pe o parte geamănă avieţii noastre. Moartea licărindu-ne în vise, cunoscută apoi caexperienţa totală a […]
Efortul de a scrie o povestire este la fel de intens ca la începereaunui roman. Căci în primul paragraf al unui roman trebuie definit totul:structura, ton, ritm, lungime şi uneori chiar şi caracterul vreunuipersonaj. Restul este plăcerea de a scrie, cea mai intimă şi solitarăcare se poate imagina, şi dacă nu-ţi petreci restul vieţii corectîndu-ţicartea […]