CASTELUL INTRUCHIPEAZA IMPOSIBILITATEA OMULUI DE A DESCIFRA SENSUL EXISTENTEI SALE CIVICE. K., PERSONAJUL PRINCIPAL, INCEARCA SA-SI INTILNEASCA ANGAJATORUL, IN VEDEREA PRELUARII POSTULUI PROASPAT OBTINUT. UN LUCRU CIT SE POATE DE OBISNUIT, S-AR SPUNE. IN LUMINA ACESTEI MOTIVATII, LIMBAJUL LUI KAFKA ESTE SIMPLU SI SOBRU, CONTRASTIND CU PERIPETIILE DECLANSATE DE O DORINTA CIT SE POATE DE BANALA, DAR A CAREI REALIZARE DEPINDE INTRU TOTUL DE CASTEL. INTERFERENTA PERMANENTA DINTRE RATIONAL SI IRATIONAL, DINTRE FRAGILITATEA INDIVIDULUI SI VIOLENTA EXERCITATA ASUPRA SA DE ACEA ORDINE OSIFICATA, ABSCONSA SI OSTILA (REPREZENTATA DE CASTEL), CU TRIMITERI CONCRETE LA ABSURDITATEA BIROCRATISMULUI SI LA ABSENTA ORICAREI COMPREHENSIUNI INTRE PERSONAJE (FARA A NE AFLA INSA PE TARIMUL LITERATURII ABSURDULUI), DEZVALUIE CITITORULUI IMAGINEA UNUI SCRIITOR IMPATIMIT DE TRAGISMUL SINGURATATII ULTRAGIATE. UNUL DINTRE MARII CLASICI AI PROZEI NECLASICE PRIN EXCELENTA.
De 67 de ani, Micul prinţ v-a cucerit sufletele, devenind un mit care acaptivat întreaga planetă. Un gen aparte, fiind în acelaşi timp şipoveste poetico-filosofică şi mit iniţiatic, cartea ne aduce înprim-plan valorile umane, responsabilitate şi legătură între oameni,toleranţă şi spirit de aventură.Este un titlu accesibil tuturor categoriilor de vârstă, o poveste simplăşi fermecătoare, spusă […]
Incapabil să savureze bucuriile mărunte ale vieţii, din ce în ce mai solitar şi mai izolat de lume, Harry Haller începe să semene tot mai mult cu un „lup de stepă”. Singura soluţie pe care o întrevede este sinuciderea, însă teama de moarte îl împiedică să meargă până la capăt. Întâlnirea cu Hermine, omologul său […]
Incapabil să savureze bucuriile mărunte ale vieţii, din ce în ce mai solitar şi mai izolat de lume, Harry Haller începe să semene tot mai mult cu un „lup de stepă”. Singura soluţie pe care o întrevede este sinuciderea, însă teama de moarte îl împiedică să meargă până la capăt. Întâlnirea cu Hermine, omologul său […]
Tânărul dascăl şi elevul dintr-o şcoală monahală: Narcis şi Gură-de-Aur.Între cei doi ia naştere o prietenie profundă, dar drumurile lor sedespart. Gură-de-Aur se lasă pradă plăcerilor cărnii şi va pribegi aniîn şir din femeie în femeie. Este salvat de Narcis, devenit între timpabatele Ioan. O ultimă călătorie îi provoacă boala şi, în cele din urmă,moartea.
În Ochi de câine albastru, scufundarea lui García Márquez în această„altă” realitate e profundă şi vertiginoasă. Aici nu este vorba despre orealitate plăcută şi amuzantă. García Márquez ne pune faţă în faţă cu oprezenţă inevitabilă – moartea -, dezvăluind-o ca pe o parte geamănă avieţii noastre. Moartea licărindu-ne în vise, cunoscută apoi caexperienţa totală a […]
E GREU SA NU OBSERVI ASEMANARILE CU PROUST. ÎNSA MODUL DE A CAUTA AL LUI HESSE DIFERA DE CEL AL SCRIITORULUI FRANCEZ. ÎN VREME CE PROUST URMARESTE SA ADUCA LA SUPRAFATA, DIN PENUMBRA SUBCONSTIENTULUI, TRAIREA CA ATARE, APARENT FARA INSEMNATATE, HESSE RECHEAMA DIN INTUNERICUL TRECUTULUI, RINDUIESTE SI INTERPRETEAZA ACELE PORNIRI CARE, APROAPE INTOTDEAUNA, SINT ADIACENTE […]
Povestirea apare divizată în trei secvenţe – familia înainte de moartealui Jay Follet, povestea accidentului şi reacţia lui Rufus la moarteatatălui său. Conturul povestirii este destul de simplu. După o zipetrecută plimbându-se, discutând şi mergând la cinematograf cu fiul săuRufus, Jay Follet este chemat la căpătâiul tatălui său. Când soseşte,află că tatăl nu este atât […]
Încarc...