Efortul de a scrie o povestire este la fel de intens ca la începerea unui roman. Căci în primul paragraf al unui roman trebuie definit totul: structura, ton, ritm, lungime şi uneori chiar şi caracterul vreunui personaj. Restul este plăcerea de a scrie, cea mai intimă şi solitară care se poate imagina, şi dacă nu-ţi petreci restul vieţii corectîndu-ţi cartea e fiindcă aceeaşi rigoare de fier de care e nevoie ca s-o începi se impune şi ca s-o termini. Povestirea, în schimb, nu are nici început, nici sfârşit: se leagă sau nu se leagă.
”După Romeo şi Julieta, aceasta este cea mai frumoasă poveste de dragoste care s-a scris vreodată. (…) O să fac nefericiţi o mulţime de bărbaţi, deoarece iubirea reprezintă totul aici. Acest bărbat a facut, timp de 50 de ani, curte unei femei.” Scott Steindorff ”…Trăiseră destul împreună ca să-şi dea seama că dragostea era dragoste […]
Publicarea in 1981 a romanului “Cronica unei morţi anunţate” a stârnitentuziasmul unanim al criticii şi cititorilor. García Márquez işidovedeşte, incă o dată, în această operă de mica intindere,extraordinarele-i daruri de povestitor construind un roman perfect, petemeiul unui fapt simplu: o crimă anunţată, pe care nimeni nu sestraduieşte s-o oprească.
PUBLICAT PENTRU PRIMA DATA IN 1967, ROMANUL “UN VEAC DE SINGURATATE” A FOST CEL CARE L-A CONSACRAT PE AUTORUL SAU CA FIIND UNUL DINTRE MAESTRII NARATIVEI CONTEMPORANE, ADUCANDU-I IN 1982 PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURA. REEDITAREA ROMANULUI, INTR-O EDITIE PENTRU BIBLIOTECA DUMNEAVOASTRA, REPREZINTA UN EVENIMENT LITERAR DE EXCEPTIE PE CARE VA SFATUIM SA NU-L PIERDETI.NU EXISTA […]
Acest volum reuneşte cele mai reuşite povestiri scurte ale autoruluicolumbian laureat al Premiului Nobel pentru literatură. Cititorului îisunt deschise astfel porţile realismului magic. Realitatea estemodificată de formule magice şi legende, minunile fac parte dincotidian. Candida Erendira şi bunica sa fără suflet, personajeemblematice ale prozei marqueziene, întruchipează, în acelaşi timp,inocenţa şi răul, dragostea şi perversiunea. Naraţiunea […]
Gabriel Garcia Marquez abordează istoria actuală a Columbiei, relatândsechestrarea a zece jurnalişti din ordinul lui Pablo Escobar, şefulcartelului de la Medellin. Faptele au loc într-un climat de puternicetensiuni sociale, marcat de ascensiunea traficanţilor de droguri. Cumăiestria sa narativă inconfundabilă, Garcia Marquez transformă unreportaj într-un roman-cronică dinamic şi documentat, care reflectăcontradicţiile unei societăţi distruse de cel […]
Gabriel Garcia Márquez trasează primele linii ale realismului magic,dând naştere unui loc mitic şi legendar: Macondo. Trei personaje dingeneraţii diferite, trei perspective diferite, aşadar, susţin un monologinterior centrat pe aceeaşi temă: moartea doctorului din sat, personajincomod şi ciudat. Bătrânul colonel, fiica lui şi nepotul îndeplinesc,la fel ca în Antigona, de unde şi mottoul cărţii, ritualulînmormântării, […]
”După Romeo şi Julieta, aceasta este cea mai frumoasă poveste dedragoste care s-a scris vreodată. (…) O să fac nefericiţi o mulţime debărbaţi, deoarece iubirea reprezintă totul aici. Acest bărbat a facut,timp de 50 de ani, curte unei femei.”Scott Steindorff”…Trăiseră destul împreună ca să-şi dea seama că dragostea eradragoste oricând şi oriunde, dar cu atât […]
In 1942, intr-o manastire din america latina sint scoase la luminaramasitele lumesti ale unei adolescente, sierva maria de todos losangeles.splendida ei podoaba capilara masoara douazeci si doi de metrilungime… Sa fie oare aceasta descoperire fructul imaginatieiinflacarate a autorului? Reala sau fictiva, ea reprezinta punctul deplecare al unei inedite povesti de dragoste, desfasurate pe fundalulpitoresc si […]
Ultimele zile ale lui Simon Bolivar, eroul legendar al Americii Latine,– o călătorie către moarte într-un peisaj luxuriant. Ca întotdeauna laGarcia Marquez, o lume plină de pitoresc în care evoluează personajearhetipale cu sentimente inevitabile la fel de substanţiale ca şitrăsăturile lor fizice. După “Un veac de singuratate”, un succesgarantat.
În Ochi de câine albastru, scufundarea lui García Márquez în această“altă” realitate e profundă şi vertiginoasă. Aici nu este vorba despre orealitate plăcută şi amuzantă. García Márquez ne pune faţă în faţă cu oprezenţă inevitabilă – moartea -, dezvăluind-o ca pe o parte geamănă avieţii noastre. Moartea licărindu-ne în vise, cunoscută apoi caexperienţa totală a […]