Ultimul roman scris de Virginia Woolf înainte de a-şi pune capăt zilelor. O naraţiune simplă, cu profunde implicaţii filozofice. O trupă de actori amenajează o scenă pentru piesa lor de teatru. Protagoniştii trebuie să-şi schimbe întruna costumele pentru a sugera succesiunea epocilor. Dar, cum nu există decât prezentul, istoria este negată. Deci piesa nu există, scena e goală, actorii sunt spectatori, spectatorii pot fi actori, iar bătăile unui ceas seamănă cu o ghilotină implacabilă. Prezentul este un trecut care se umflă şi înghite viitorul. Cu ce fel de prezent se mai hrăneşte mintea noastră? Un roman modern, o analiză profundă, concretizarea maturităţii artistice a autoarei.
Deşi este romanul unei familii – Pargiter – cartea nu abundă înevenimente senzaţionale, ci este, aşa cum ne-a obişnuit Virginia Woolf,o atentă şi sensibilă disecare a unor universuri interioare. Gândurileşi simtămintele personajelor evoluează pe un ax temporal marcat întitlurile capitolelor. Veţi întâlni, de asemenea, o descriere minuţioasăşi totodată tandră a Londrei, acest oraş mitic, la […]
Acţiunea romanului se petrece între anii 1939-1945. Sunt evocateamintirile lui Abel Tiffauges: la colegiul Saint Christophe de Beauvaisîl întâlneşte pe Nestor, elev ciudat şi privilegiat, care îl ia subaripa sa, însă acesta moare în ziua în care colegiul ia foc. Dar cumizbucneşte cel de al Doilea Război Mondial, va trece prin o serie deîntâmplări nefericite […]
Daca in arta lecturii, am reunit eseurile-manifest ale Virginiei Woolfprivind principiile modernismului, in Portrete in oglinda, am regrupat oserie de texte semnificative pentru modul in care scriitoarea isiilustreaza crezul poetic în cuprinsul portretului literar.Pornind de lateoria viziunii fragmentare, alimentata de descoperirea realitatiiinterioare, de relativitatea perceptiei subiective si de constiintafragilitatii efemere, autoarea ne invita sa privim […]
DESI ESTE ROMANUL UNEI FAMILII – PARGITER – CARTEA NU ABUNDA IN EVENIMENTE SENZATIONALE, CI ESTE, ASA CUM NE-A OBISNUIT VIRGINIA WOOLF, O ATENTA SI SENSIBILA DISECARE A UNOU UNIVERSURI INTERIOARE. GINDURILE SI SIMTAMINTELE PERSONAJELOR EVOLUEAZA PE UN AX TEMPORALMARCAT IN TITLURILE CAPITOLELOR. VETI INTILNI, DE ASEMENEA, O DESCRIERE MINUTIOASA SI TOTODATA TANDRA A LONDREI, […]
Rebecca este o poveste despre două femei, un bărbat şi o casă. Douăafemei: Rebecca, prima soţie dispărută pe mare, rebelă şi misterioasă, şidoamna de Winter, actuala soţie, supusă şi naivă. Un bărbat, Maxim deWinter, pe care trecutul nu-l lasă să-şi refacă viaţa. Şi o casă,castelul Manderley, a cărui existenţă se întrepătrunde cu destinulpersonajelor. O poveste […]
Josep Pla satirizează mediul meschin al unui oraş într-un romanremarcabil. Cel mai important bancher din Fontclara reuneştepersonalităţile de vază ale oraşului pentru a sărbători ieşirea în lumea fiicei sale. În interiorul casei, petrecerea devine cadrul demanifestare a tensiunilor care domină această mică societate. În timpulcelor câteva ore în care se desfăşoară întâlnirea mondenă, se succedportretele […]
INAINTE DE TACERE CUPRINDE ASPECTE DIN COPILARIA SI TINERETEA AUTORULUI, AMINTIRI PLACUTE, PLICTISITOARE SAU DEZAGREABILE, NELINISTI, INTREBARI FUNDAMENTALE DESPRE OM SI DUMNEZEU. IN CENTRUL EVOCARILOR SE AFLA CASA. “DORESC CA TOTUL IN CASA SA RAMINA ASA CUM ESTE, CU SCOROJELILE SI PERETII SAI COSCOVITI… CASA ACEASTA IN CARE S-A NASCUT OPERA MEA SI A MURIT […]
La fel ca în Castelul lui Kafka sau ca în Zgomotul şi furia de Faulkner,în Pedro Paramo, Rulfo a ştiut să pună în scenă o poveste fascinantă,lipsită de vârstă şi de o frumuseţe rară: căutarea tatălui, care îlpoartă pe Juan Preciado spre Comala şi spre întâlnirea cu propriuldestin. O călătorie vertiginoasă, spusă de un cor […]
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]
În ziua arestarii sale,K.deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seintâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii.Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodata, conform unor legi despre care nimeni nu ştienimic, el […]
Încarc...