Josep Pla satirizează mediul meschin al unui oraş într-un roman remarcabil. Cel mai important bancher din Fontclara reuneşte personalităţile de vază ale oraşului pentru a sărbători ieşirea în lume a fiicei sale. În interiorul casei, petrecerea devine cadrul de manifestare a tensiunilor care domină această mică societate. În timpul celor câteva ore în care se desfăşoară întâlnirea mondenă, se succed portretele unei serii de personaje care configurează o lume cu micile sale mizerii şi lăcomii, prezentată cu o ironie care frizează sarcasmul. Prin intermediul unei naraţiuni agile care dezvăluie şocul atitudinilor meschine ale unui mediu viciat, Josep Pla construieşte un memorabil roman satiric.
Considerat a fi capodopera Virginiei Woolf, acest roman urmăreştevieţile a şase personaje din copilărie şi până la vârsta senectuţii,prezentate în serii alternative de monologuri interioare. Romanulexplorează posibilitatea de comunicare şi dragostea dintre indivizi înfaţa încercărilor vieţii, dar şi a morţii.
Cu numai doua carti ” Cîmpia în flacari (1953) si Pedro Páramo (1955) “mexicanul Juan Rulfo s-a impus ca unul dintre marii povestitori ailumii. Carlos Fuentes spunea despre Cîmpia în flacari ca “închide cu ocheie de aur tematica revolutiei mexicane”. Povestirile din acest volumprezinta o lume rurala violenta si lipsita de orice speranta; aici,concretetea fenomenului […]
IN SERIA DE AUTOR THOMAS MANN NI SE OFERA UN NOU PRILEJ DE DESFATARE: LA INTERSECTIA DINTRE JANE AUSTEN SI IBSEN, FRESCA SOCIALA GERMANA FIXEAZA TIPOLOGII INCONFUNDABILE SI NAREAZA DRAME MAI MARI SAU MAI MICI, EXHIBATE LEJER SAU CAMUFLATE CU GRIJA.
Se intampla in Franta, in timpul razboiului, cand nu era vreme pentrudragoste. Cand John Franklin, pilotul bombardierului Wellington, aterizeaza fortatin Franta ocupata, din vremea celui de Al Doilea Razboi Mondial, nu aveadecat doua lucruri in minte: siguranta echipajului sau si sa-siingrijeasca bratul grav ranit. Norocul le surade si sunt adapostiti incasa unui fermier a carui […]
ROMANUL ILUSTREAZA DESCOPERIREA FACUTA DE JAMES JOYCE IN CLIPA IN CARE A INTELES LIMITELE CONSERVATORISMULUI TARII NATALE, IRLANDA,SI ALE PERCEPTIEI ARTISTICE DE PINA LA EL. DE ACEEA SUBIECTUL CARTII, AL OPEREI IN GENERAL, ESTE EVIDENTIEREA RAPORTULUI DINTRE ESENTA ARTEI SI LUMEA INTERIOARA A CREATORULUI. PROIECTIILE IMAGINATIVE ALE AUTORULUI AU CA REZULTAT UN AUTOPORTRET FICTIV.
Un omagiu adus scriitoarei de Leonard Woolf, având la bază jurnalulpăstrat de autoare timp de 27 de ani. Note referitoare la propriascriitură, simple exerciţii literare, relatări legate de persoane sauepisoade din viaţa care i-au influenţat opera, comentarii pe margineaunor opere literare – Iată câteva elemente care întregesc portretul uneifiguri emblematice în peisajul literaturii universale.
În ziua arestarii sale,K.deschide uşa camerei lui pentru a afla ce seintâmplă cu micul dejun şi declanşează astfel un val de întâmplări carese sprijină, de-a lungul întregului roman, pe metafora uşii.Acuzat de ogreşeală pe care nu o cunoaşte, de nişte judecători cu care nu seîntâlneşte niciodata, conform unor legi despre care nimeni nu ştienimic, el […]
Încă din adolescenţă,Montherlant a fost fascinat de coride, pe care le-adescoperit în cursul unei vacanţe petrecute în Spania. Îl redescoperimîn Oamenii coridelor pe Alban de Bricoule. În coride, naratorul nu vededoar dovada tragică a omului care înfruntă moartea, ci o adevăratăceremonie, un sacrificiu sângeros moştenit din vechile religii.
Deşi este romanul unei familii – Pargiter – cartea nu abundă înevenimente senzaţionale, ci este, aşa cum ne-a obişnuit Virginia Woolf,o atentă şi sensibilă disecare a unor universuri interioare. Gândurileşi simtămintele personajelor evoluează pe un ax temporal marcat întitlurile capitolelor. Veţi întâlni, de asemenea, o descriere minuţioasăşi totodată tandră a Londrei, acest oraş mitic, la […]
În decursul întregii sale vieţi, Virginia Woolf obişnuia ca, la anumiteintervale, să scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de câte oriîi venea o idee să o schiţeze într-o formă foarte provizorie şi s-o punăapoi de o parte într-un sertar. Ulterior, dacă un editor o solicita săscrie o povestire scurtă şi ea se afla […]