Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru această carte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, ca istoria "declinului unei familii"să-i viziteze şi pe alţii, ca burghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea, ca scriind - în formă şi conţinut - o carte foarte germană, să redau o bucată de istorie europeană. Thomas Mann
Thomas Mann este poate unul dintre cei mai sfâşiaţi artişti din secolulnostru. Nevoia de a se dedica operei nu este contrazisă, ca la Kafka, decondiţiile exterioare, de necesitatea de a exercita o meserie burgheză,ci de însăşi structura psihică contradictorie. Lui Thomas Mann existenţaşi activitatea artistului i s-au părut întotdeauna profund suspecte. –Thomas Kleininger
Cu ironia sa plină de rafinament, cu inegalabila sa măiestrie artistică,Thomas Mann imaginează o posibilă întâlnire între iubita din tinereţe alui Goethe, neuitata Lotte a lui Werther, şi cel care, cincizeci de animai târziu, devenise patriarhul literaturii germane. Câtă emoţiereprimată, câte sentimente contradictorii, ce jocuri subtile cu miturileunei epoci încap între copertele acestei cărţi fermecătoare.
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria “declinului unei familii” să-i viziteze şi pe alţii, caburghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea,ca scriind – în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau obucată de […]
UNA DINTRE CAPODOPERELE LITERATURII DIN SECOLUL XX, MUNTELE VRAJIT STRINGE LAOLALTA INTR-O FRESCA INTELECTUALA TOATE FORTELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA OMULUI MODERN. IN ACEST ROMAN, THOMAS MANN DESCRIE SOCIETATEA EUROPEANA INAINTE DE PRIMUL RAZBOI MONDIAL – O LUME BOLNAVA CARE SE NAPUSTESTE SPRE CATASTROFA.
Ceea ce n-aş fi îndrăznit să sper a fost ca interesul pentru aceastăcarte să depăşească, obiectiv şi subiectiv, graniţele Germaniei, caistoria “declinului unei familii” să-i viziteze şi pe alţii, caburghezia europeană din Copenhaga sau Marsilia să se regăsească în ea,ca scriind – în formă şi conţinut – o carte foarte germană, să redau obucată de […]
„Narațiunea se desfășoară în mare parte în mintea generalului, dar García Márquez intră și în alte minți cu o intensitate de scurtă durată, vorbind deseori cu vocea colectivă a tuturor oamenilor din națiunea distrusă; și astfel, prin introducerea necruțătoare a cititorului în aceste perspective deosebit de detaliate, el luminează monstrul în interior și în exterior, […]
CASTELUL INTRUCHIPEAZA IMPOSIBILITATEA OMULUI DE A DESCIFRA SENSUL EXISTENTEI SALE CIVICE. K., PERSONAJUL PRINCIPAL, INCEARCA SA-SIINTILNEASCA ANGAJATORUL, IN VEDEREA PRELUARII POSTULUI PROASPAT OBTINUT. UN LUCRU CIT SE POATE DE OBISNUIT, S-AR SPUNE. IN LUMINA ACESTEI MOTIVATII, LIMBAJUL LUI KAFKA ESTE SIMPLU SI SOBRU, CONTRASTIND CU PERIPETIILE DECLANSATE DE O DORINTA CIT SE POATE DE BANALA, […]
Efortul de a scrie o povestire este la fel de intens ca la începereaunui roman. Căci în primul paragraf al unui roman trebuie definit totul:structura, ton, ritm, lungime şi uneori chiar şi caracterul vreunuipersonaj. Restul este plăcerea de a scrie, cea mai intimă şi solitarăcare se poate imagina, şi dacă nu-ţi petreci restul vieţii corectîndu-ţicartea […]
Cineva m-a iîntrebat odată: Ce faci? Cum scrii, cum creezi? Nu scrii,i-am răspuns. Nu încerci să scrii. Este foarte important: să nu încerci,fie că e vorba de Cadillacuri, de creaţie sau de imortalitate. Aştepţi,şi, dacă nu se întâmplă nimic, mai aştepţi un pic. La fel şi cu gândaculde sus de pe tavan. Aştepţi până vine […]
Încarc...
