Istoria popoarelor central europene se întrepătrunde adânc. Cehii, slovacii, polonezii, ungurii, românii, croaţii, slovenii au trăit sute de ani o istorie comună, care s-a confundat în mare parte cu istoria Imperiului Habsburgic. Relaţiile politice şi dinastice dintre aceste popoare, schimburile lor economice şi culturale au creat desigur o cultură şi un destin aparte. Criza feudalismului, la începutul secolului al XVI-lea, a marcat o separare de drumuri: în Vest, obligaţiile feudale ale ţăranilor sunt diminuate, se dezvoltă civilizaţia şi economia urbana, apar primele elemente precapitaliste; dimpotrivă, în Europa Centrală structurile feudale sunt întărite. Iluminismul şi Epoca Revoluţiilor schimbă esenţial coordonatele politice şi culturale ale zonei, pregătind prefacerile din secolul al XX-lea
În istoria Europei, un loc special între minorităţi este rezervatţiganilor. Trăind împrăştiaţi pe tot continentul, neavând o ţară a lorproprie, ei sunt cu adevărat o minoritate europeană, dar nu unaîntâlnită în definiţiile date minorităţilor naţionale, lingvistice sauetnice.Pornind tocmai de la aceste definiţii şi înţelegeri diferite alenoţiunilor de minoritate, Alex M. Stoenescu ne prezintă, bazându-se peanalize […]
Prin Filozofia Masoneriei se înţelege un corp de idei distincte şi deconcepte unitare puse la temelia ritualului masonic începând din secolulal XVIII-lea pentru a evoca idei şi concepte ancestrale şi antíce,anumite precepte ale credinţei creştine şi principii operative ale unorordine profesionale medievale, care au evoluat neîntrerupt de-a lungulmileniilor, dar sub diferite aspecte culturale, şi au […]
Poate că timpul prea scurt trecut de la consumarea evenimentelor dindecembrie 1989 nu permite percepţia sintetică şi nici înţelegereadeplină de către cetaţeanul obişnuit a felului în care a marcat aceastăultimă revoluţie europeană destinul naţiunii, însă consecinţele salesunt percepute şi înţelese activ de istoricul care se apleacă asupra luicu instrumentele analizei istoriografice. Dincolo de opera de […]
Volumul cuprinde o serie de convorbiri cu regretatul academician Dinu C.Giurescu, care au avut loc pe parcursul anului 2017, și care constituieo adevărată biografie a reputatului istoric, sub forma interviuluiliber. În același timp, cartea reprezintă – în cuvintele autorului –„mărturia unei vieți dedicate istoriei, patrimoniului și monumenteloristorice ale României.(…) Viața istoricului Dinu C. Giurescu a […]
Cantitatea prea mare de legendă, de diversiune voită sau involuntară,diluarea metodică sau întâmplătoare a surselor,probelor şi mărturiilor, confruntarea politică la zi între participanţiişi moştenitorii Revoluţiei, dispariţia unor acte oficiale, toatereprezintă tot atâtea provocări pentru cel care doreşte să ajungă la oreconstituire cât mai fidelă a faptelor. Pe de altă parte, există şi oanumită urgenţă temporală […]
“Scopul Academiei de Ştiinţe din România este de a contribui, a încurajaşi a îndruma creaţiunea ştiinţifică prin:a),,comunicări, referate, publicaţii şi expoziţii privitoare lachestiuni de ştiinţă pură şi aplicată;b),,acordarea de premii pentru lucrările de valoare;c),,subvenţionarea cercetărilor în domeniul ştiinţific.Academia va fi un organ de consultare pentru autorităţi şi de îndrumarepentru instituţiile de cercetare ştiinţifică.” Statutul Academiei […]
Servicii secrete şi masonerie! Serviciul Secret de Informaţii al ArmateiRomâne şi Jean Pangal, conducător absolut al masoneriei române dinperioada interbelică, sunt cei doi actori principali ai volumului apărutla editura RAO, ”Jean Pangal-documente inedite”, de Bogdan Bucur. Noutatea acestei cărţi stă în publicarea integral, pentru prima data, a474 de note informative întocmite, între 1932-1942, de Serviciul […]
”Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” este cinstirea acelora care,în marile clipe istorice, au înfăptuit visul milenar al tuturorromânilor: întregirea României. Și chiar dacă visul unirii tuturorromânilor într-un singur stat național unitar nu a fost unul milenar(ideea a prins contur de abia către jumătatea secolului al XIX-lea) șinici nu a ținut prea mult (România […]