"Privighetoare a României" pe scena Bayreuth-ului wagnerian de la
începutul secolului trecut, recrutată în 1914 ca agent secret al
Berlinului, Veturia Goga a urcat cu vremea toate treptele ierarhiei de
umbră a nazismului. Metamorfozată în "Privighetoarea lui Carol al
II-lea", eminenţa cenuşie, egeria şi marea doamnă a dictaturii
antonesciene, l-a slujit pe Hitler, către care "şi-a ciripit" propriul
soţ, pe Octavian Goga, dar şi pe Carol al II-lea, pe mareşal, ca, de
altfel, pe toţi cei din stafful celui de-al Treilea Reich, şi i-a condus
cu sârg şi prinos la pierzanie. Viaţă şi moarte, "intrigă şi iubire",
politică de culise şi spionaj în linia întâi a frontului deschis de
către Führer în Estul "sălbatic", toate puse în scenă de o femeie de o
sălbatică vitalitate, cu apetit de felină la ospăţul vieţii, care şi-a
conspirat destinul anume pentru a culege şi laurii puterii. Cu orice
preţ, cu orice risc.